Ce spune Şoşoacă şi nu spune Simion?

Ştirea ultimului sondaj INSCOP, publicat săptămâna trecută, e că Diana Şoşoacă l-a depăşit la capitolul încredere pe George Simion. Senatoarea SOS se bucură de simpatia a 22,7% dintre români, lider AUR a „doar” 20,7%. Oarecum paradoxal, raportul de forţe se schimbă dramatic la intenţia de vot – AUR ar fi votat de 19,5% dintre alegători, în vreme ce SOS trece la limită pragul electoral, fiind creditat cu 5,2%.

Dacă despre profilul votantului AUR s-a mai scris, constatăm că ştim foarte puţine despre fanii Dianei Şoşoacă. INSCOP nu face lumină în acest caz, deşi probabil a strâns datele necesare pentru a schiţa fişa votantului SOS. „Datele atrag atenţia prin două elemente: faptul că ocupanţii primelor trei locuri nu sunt actori activi în politica naţională (n.r. – Geoană, Kovesi, Boc), dar performează în domeniile lor de activitate şi nivelul de încredere în Diana Şoşoacă este peste aşteptări, ceea ce arată existenţa unor segmente din populaţie care rezonează la mesaje ultra-radicale, un veritabil turnesol al unei stări de nemulţumire profundă”, e singura precizare publică făcută de Remus Stefureac, directorul INSCOP.

O precizare care ridică de fapt mai multe întrebări. Ce înseamnă „mesaje ultra-radicale”? Poveştile cu ieşirea din UE şi NATO, suveranism, apropierea de Rusia, anti-vaccinism, anti-minorităţi de orice fel, sunt cunoscute, dar comune deopotrivă şi AUR. Merge Şoşoacă mai departe? Există mesaje care incită explicit la violenţă împotriva unor categorii sociale, sau, mai rău, la lichidarea unor „inamici”? AUR promovează în mod cert un mesaj radical, dar ce înseamnă ultra-radical? Pentru că dacă ar fi fost vorba despre incitare la violenţă sau alte infracţiuni, Şoşoacă ar fi stat azi după gratii. Fireşte că senatoarea are pe conştiinţă sute, poate mii de morţi, în timpul pandemiei, dar campania anti-vaccinare/ măsuri de protecţie a dus-o cot la cot cu AUR şi a existat în toate ţăriile din lumea civilizată care garantează dreptul la liberă exprimare (spre deosebire de statele suveraniste). Aşadar, ce spune Şoşoacă şi nu spune Simion?

Apoi, această aşa-zisă ultra-radicalizare ar veni ca „un veritabil turnesol al unei stări de nemulţumire profundă”, apreciază directorul INSCOP. Nemulţumire profundă faţă de ce? Economic, românii nu o duc mai rău ca în ultimele decenii (statistic, o duc mult mai bine), şi, în general, nivelul de trai, care presupune accesul la diverse servicii publice (sănătate, educaţie, mobilitate, cultură etc.) a crescut. Sigur că există discrepanţe sociale tot mai profunde, şi mulţi români se simt lăsaţi în urmă, dar, şi aici vorbesc din experienţa personală, am cunoscut destui bugetari cu lefuri nesimţite care s-au lăsat seduşi de discursul lui Şoşoacă. Unde mai pui că potrivit ultimului barometru Eurostat, publicat luni, România este a treia cea mai fericită din UE! Aşadar, de unde mai multă „nemulţumire profundă” azi decât în urmă cu un an când Şoşoacă era la 2% sau în urmă cu 10 ani când aceeaşi Şoşoacă ieşea în stradă să apere DNA-ul condus de Codruţa Kovesi?

Ar fi de dorit ca sociologii să facă public profilul simpatizantului SOS, mai cu seamă în privinţa diferenţelor faţă de simpatizantul AUR. Până atunci, senzaţia e că Şoşoacă se bucură de o încredere tot mai mare pentru că e absentă, în general, în mainstream media. Are (încă) un profil de ilegalist, de Robin Hood care se ascunde în pădure şi trimite săgeţi ţintite spre „sistem” prin intermediul reţelelor de socializare. La polul opus, prezenţa lui George Simion în spaţiul public a devenit o obişnuinţă şi începe să plictisească. De aici probabil şi faptul că PNL a depăşit AUR în ultimul sondaj INSCOP.