Ciuguleala liberală – Cum poate influenţa un oficial din Prefectură activitatea primarilor?

Seria afacerilor derulate de firme apropiate actualului partid de guvernământ cu primării conduse de aleşi de aceeaşi culoare politică, este arătată cu degetul şi de opoziţie. „Din păcate, mult trâmbiţatul spirit reformator al PNL nu depăşeşte vechile obiceiuri, care ţin de legături politice şi de afaceri între membrii de partid şi apropiaţi ai acestora”, ne-a declarat Cristian Stanciu, preşedintele executiv al PSD Iaşi, întrebat despre contractele firmelor familiei subprefectului cu primării liberale din judeţ. „Sunt o serie de coincidenţe destul de greu de explicat de către reprezentanţii PNL”, a adăugat liderul social-democrat.

Aşa cum am mai relatat, firmele în care soţul Adinei Gîrjan, subprefectul impus anul trecut de liberali la Iaşi, deţine funcţii de conducere şi chiar acţiuni au repurtat mai multe succese pe platforma electronică de achiziţii publice în procedurile lansate de administraţii cu primari PNL. Este vorba de contracte în valoare de zeci de mii de lei fiecare, constând în achiziţii de produse şi servicii.

Am încercat şi ieri să luăm legătura cu Cătălin Gîrjan, director economic la una dintre firmele „norocoase”, dar nu am primit niciun răspuns până aseară, la închiderea ediţiei. Am fi vrut să ştim dacă, după ce Edil Industry SRL a prins un contract de 159 de milioane de lei pentru administrarea centrului de sortare a deşeurilor de la Ţuţora, cine pe cine a ajutat mai mult cu micile afaceri: societatea comercială pe primării sau invers?

Liderul PNL Iaşi ne-a declarat, la rândul lui, că subprefectul nu este membru PNL şi că între conducerea Prefecturii şi primari nu există relaţii de subordonare. De asemenea, Alexandru Muraru a subliniat că afacerile despre care am relatat nu sunt ilegale – lucru pe care, de altfel, nici nu l-am pus în discuţie.

„În realitate, de foarte mulţi ani, indiferent de guvernare, avem în funcţiile de prefect şi subprefect oameni politici. Terminăm cu această ipocrizie”, spunea ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, în ianuarie, când a fost modificat Codul administrativ pentru ca persoanele desemnate la conducerea prefecturilor să nu mai demisioneze formal din partidele din care vin.

Faptul că între prefecţi, pe de o parte, şi consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare este consfinţit de Constituţie. Dar legea universală menţionează că prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal, iar actul atacat este suspendat de drept până la pronunţarea instanţei.