Comă Covid la Aeroport. Nici banii pasagerilor lipsă, dar nici cei europeni, nu pot fi atraşi la Iaşi

Pe Aeroportul Iaşi, programul zborurilor este deosebit de volatil. Totuşi, spre deosebire de carantina din primăvară, în acest moment sunt mai multe curse, care zboară îndeosebi spre Bucureşti – până la trei curse zilnice – şi Londra, de două ori pe săptămână. Au dispărut din nou zborurile spre Viena (nu se pot face rezervări online pe această destinaţie) şi Bruxelles (destinaţie mutată de Blue Air la Bacău, dar încă neînlocuită la Iaşi de Wizz Air). Aşa cum am mai relatat, de la Iaşi mai puteţi zbura spre Londra (două curse pe săptămână), Eindhoven, Dortmund şi Bergamo (câte un zbor pe săptămână), ca destinaţii externe. Companiile aeriene îşi păstrează forţele şi, mai ales, speranţele pentru a doua jumătate a lunii decembrie, când traficul de pasageri este aşteptat să crească – aşa cum s-a întâmplat până acum în fiecare an în preajma Sărbătorilor de Iarnă. „Ca urmare a contextului pandemic pe care îl traversăm, numărul persoanelor care mai călătoresc a scăzut semnificativ, realitate care i-a determinat pe operatorii aerieni să reducă numărul frecvenţelor. Suntem într-un dialog permanent cu reprezentanţii companiilor aeriene. Reducerea frecvenţelor operate de la Iaşi reprezintă o consecinţă a extinderii pandemiei de Sars-Cov-2, nu a managementului”, ne-a declarat Cătălin Bulgariu, directorul general al Aeroportului Iaşi.

Bulgariu vrea 8 milioane de la Blue Air, compania vrea 6 milioane de la Aeroport

„Aeroportul Iaşi nu se află într-o criză financiară, comparativ cu alte aerogări din ţara noastră care sunt în colaps”, a adăugat Bulgariu. Pe fondul reducerii veniturilor din traficul de pasageri, regia a primit un ajutor de 6 milioane de lei de la Guvern. În acelaşi timp, în contul aerogării a ajuns şi o parte din datoria pe care Blue Air o are de plătit, aproximativ 3 milioane de lei, după cum ne-a declarat ieri directorul Aeroporului. Mai sunt însă 8 milioane de lei pentru care regia a pus în executare sentinţele judecătoreşti. Compania a deschis însă procedura de concordat preventiv (insolvenţă), care face diferenţă între sumele de recuperat în acest mod şi cele contestate (în instanţă, de exemplu). Directorul Bulgariu a precizat că poate să continue executările silite, pe motiv că procedura încă nu este definitivă.

La rândul său, Blue Air solicită în continuare regiei discounturile care i-au fost anulate după venirea actualului director general. Bonusurile erau acordate pentru depăşirea unor anumite praguri anuale (număr de pasageri), dar plata lor a fost sistată pe motivul neachitării plăţilor la zi. Astfel, în timp ce Aeroportul Iaşi a deschis mai multe procese pentru recuperarea datoriilor de la Blue Air, compania revendică în acest moment 6,2 milioane de lei, după cum ne-a precizat consilierul său juridic, adică bonusurile pentru anii 2018 şi 2019. Cu două săptămâni în urmă, compania a primit prima tranşă, respectiv jumătate din împrumutul garantat de stat în valoare de 300 de milioane de lei.

Fata Morgana de dincolo de pistă

Un alt capitol rămas, la propriu, în aer este dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. Masterplanul care propune extinderea dincolo de pistă nu a intrat în dezbaterea Consiliului Judeţean, instituţie căreia îi este subordonat Aeroportul. Însă Consiliul Judeţean nici „nu există”: pagina de internet a instituţiei îl menţionează doar pe noul preşedinte, Costel Alexe. O primă şedinţă de plen, rezervată exclusiv organizării noului efectiv al CJ, ar urma să aibă loc luni, 9 noiembrie. Ca să funcţioneze, consiliul trebuie să completeze locurile rămase vacante în urma retragerii unor aleşi, să îşi aleagă cei doi vicepreşedinţi şi să constituie comisiile de specialitate care dau avize pe orice proiect de hotărâre. Practic, noii aleşi trebuie să-şi dea acordul asupra Masteplanului, apoi asupra indicatorilor tehnico-economici ai proiectului de pe cealaltă parte a pistei.

Cu alte cuvinte, nu e clar ce finanţare europeană mai poate prinde aerogara, cu atât mai mult cu cât banii de la Bruxelles depind de suma pe care regia poate să o împrumute şi de îndeplinirea formalităţilor obişnuite, cum ar fi nelipsitul aviz de mediu. Mai mult, în vreme ce Cătălin Bulgariu spune că aplicaţia poate fi depusă oricând în următorii trei ani, – dar că lucrările trebuie finalizate până la sfârşitul lui 2023 -, de la Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Transport de la Ministerul Transporturilor am aflat că acest termen este, de fapt, 31 decembrie 2020. Vom pierde, aşadar, şi acest ultim „tren”? 

Trei curse noi promise de la Iaşi, de o companie din Basarabia

Pe acest fond nesigur de la Aeroport, o companie abia licenţiată în România şi-a stabilit baza la Iaşi. Ieri, un Airbus 320-200 al HiSky a aterizat la Iaşi, pilotat chiar de administratorul companiei, Iulian Scorpan, fost director al companiei de stat Air Moldova. El a anunţat că are în plan să lanseze trei destinaţii până la sfârşitul anului – spre Dublin, Frankfurt (Main) şi Londra (Stansted). „Avem de asemenea în plan să aducem încă două aeronave de acelaşi tip”, a declarat reprezentantul companiei HiSky. Potrivit site-ului BoardingPass, HiSky a început ca un start-up în Republica Moldova. Din cauza întârzierilor apărute în procesul de obţinere a certificatului de operator aerian în Republica Moldova, compania a aplicat pentru acest document în România.

Cum arată traficul de pasageri: nu chiar la pământ, dar nici prea sus

Pe primele nouă luni ale anului, traficul de pasageri pe aeroporturile din România a scăzut cu aproximativ 65 la sută, de la 17,74 de milioane la 6,12 milioane de călători. Iaşul nu a făcut excepţie şi, de la un million de pasageri înregistraţi anul trecut la sfârşitul lui septembrie, traficul a ajuns la doar 400 de mii. Speranţele se îndreaptă spre anul viitor, dar nimic nu este predictibil, ceea ce face şi mai complicată obţinerea unui credit mare.