Datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică arată că o singură regiune de dezvoltare, București-Ilfov, asigură angajaților salarii peste media la nivel național, iar județele-nucleu ale regiunilor de dezvoltare acaparează activitatea economică din zonele în care se află și se distanțează puternic de restul județelor din jurul lor.

Suntem pe locul şase în topul salariilor nete din ţară

Potrivit ultimelor date centralizate și distribuite de Direcția de Statistică Iași, salariul mediu net în județ a fost în luna august de 3852 de lei, plasând Iașul pe locul șase în țară, după București, Cluj, Timiș, Sibiu și Ilfov. Capitala a fost singurul loc din țară în care salariul mediu net a depășit pragul de 5000 de lei (cu o medie salarială de 5119 lei), în condițiile în care salariul mediu net în România a fost de 3933 de lei. Iar Regiunea de dezvoltare București-Ilfov, compusă din Municipiul București și județul Ilfov, a fost singura regiune din țară în care salariul mediu s-a situat peste media națională.

Topul salariilor este continuat de Cluj, județul lider din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, cu un salariu mediu de 4730 lei, Timiș (4314 lei) – liderul Regiunii de Dezvoltare Vest, Sibiu – nucleul Regiunii de Dezvoltare Centru și județul Ilfov. Iașul, baza Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, este pe locul 6. Din regiunea de dezvoltare Nord-Est, în top 10 ale județelor cu cele mai mari salarii se mai află doar Bacăul, pe locul 9, cu un salariu mediu de 3634 lei.

În Suceava, salariul mediu este mai mic decât în Botoşani sau Vaslui

În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul în care oamenii sunt plătiți oficial cu cel mai mic salariu este Suceava, care, cu un salariu mediu net de 2985 de lei s-a plasat la nivelul țării pe locul 38 din 42, în luna august.Județul Botoșani, cu un salariu mediu net în luna august de 3166 de lei, a fost pe locul 28 din 42, după salariile încasate de angajați în luna august. Diferența între salariul mediu net din Vaslui și Neamț, județe aflate pe locurile 32 și 33, a fost de doar 37 de lei. Astfel, în Vaslui, salariul mediu net a fost de 3095 lei, iar în Neamț de 3058 lei.

Statisticile oferite de Direcția Județeană de Statistică Iași arată și care a fost media salariilor, pe domenii de activitate. În Agricultură, Silvicultură și Pescuit, tot bucureștenii au avut cele mai mari salarii (de 4940 lei). Media națională a fost în acest domeniul de activitate de 3563 lei.

Municipiul București și încă 19 județe au fost locurile în care lucrătorii din agricultură, silvicultură și piscicultură au încasat salarii peste media națională, iar Județul Tulcea a oferit cele mai mici salarii medii nete pescarilor, agricultorilor și pădurarilor – doar 2485 lei.

Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este reprezentată de trei județe cu salarii medii mai mari de acel prag de 3563 lei. Județul Neamț, plasat pe locul 11 în țară, își plătește cel mai bine angajații din domeniul agricol, din regiunea Nord – Est. În august media salariilor nete a fost acolo de 4009 lei. Iașul, pe locul 14 în țară, a oferit acestor angajați salarii a căror medie a fost de 3849 lei, iar în Județul Vaslui salariul mediu net în agricultură a fost de 3672 lei.

În Industrie suntem pe locul 16 la salariul mediu

În domeniul Industrie și Construcții, toate cele șase județe din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est s-au situat sub media națională, ceea ce înseamnă că angajații din aceste domenii de activitate sunt mai prost plătiți decât cei care prestează același tip de muncă în alte regiuni ale țării.

Cele mai mari salarii (medii nete) din România au fost încasate de lucrătorii din București (4698 lei), Sibiu (4416 lei) și Timiș (4323 lei).

Județul Iași a fost în luna august abia al 16-lea în topul salariilor din domeniul Industrie și Construcții – cu o medie salarială de 3487 lei, cu 210 lei mai mică decât media pe țară din acest domeniu de activitate. Județul Bacău, pe locul 19, a asigurat salarii medii nete, în medie, de 3423 de lei. Însă celelalte patru județe, Neamț, Suceava, Botoșani și Vaslui, au fost la coada clasamentului, cu unele dintre cele mai mici salarii. Județul Vaslui a fost pe locul 40, cu un salariu mediu net oferit în industrie și construcții de 2673. Doar muncitorii din Vrancea și Caraș Severin au fost mai prost plătiți decât vasluienii, în luna august. 

La „servicii” stăm cel mai bine

Suntem mai bine plătiți, în schimb, pentru serviciile pe care le oferim la Iași, deși nivelul mediu al salariilor nete s-a situat și aici imediat sub media pe țară. În condițiile în care angajatul român din domeniul serviciilor au fost plătit cu un salariu mediu de 4073 lei în august, ieșenii au încasat 4001 lei. Chiar și așa, județul Iași a fost pe locul patru în topul salariilor medii oferite angajaților din domeniul serviciilor, după București (5217 lei), Cluj (4999 lei) și Timiș (4301 lei).

Bacăul a oferit un salariu mediu în servicii cu 206 lei mai mic decât Iașul. În Botoșani salariul din acest domeniu a fost de 3333 lei, iar în Vaslui de 3225 lei. Județul Neamț, de pe locul 36 și Județul Suceava – pe 40 – sunt printre locurile cu cele mai mici salarii din România în domeniul serviciilor (3032 lei, respectiv 2980 lei)

Regiunea Nord-Est, pe locul patru ca număr de angajaţi

Suntem în schimb, ca regiune, pe locul al patrulea, după numărul de angajați. Potrivit datelor statistice, 11,4% din populația activă a țării lucrează în cele șase județe care intră în componența Regiunii Nord-Est, adică 635.043 de angajați din totalul de 5.575.023 câți lucrau în luna august, în România.

Regiunea București-Ilfov grupează 22,2% din populația activă pe piața muncii din România, adică peste 1,2 milioane de persoane, iar Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, al cărui nucleu puternic este reprezentat de județul Cluj are 14% din totalul angajaților din România.

La nivelul Regiunii Nord Est, Iașul asigură aproape o treime din forța de muncă (30%), adică 189.156 de angajați, în vreme de Bacău și Suceava au în jur de 19% din totalul angajaților din regiunea Nord-Est, județul Neamț 14%, iar Botoșani și Vaslui sub 10% fiecare.

București, Timiș, Cluj, Brașov, Iaşi, Prahova, Constanța și Dolj sunt nucleele celor opt ceentre de dezvoltare care atrag cei mai mulți angajați – aproape jumătate din polulația României lucrează în aceste opt centre.

Însă împărțirea pe domenii de activitate arată și care zone sunt lideri în Agricultură, Silvicultură, piscicultură sau în Industrie și Construcții, ori în domeniul Serviciilor. Regiunea Sud-Muntenia, care are în componență 7 județe (Prahova, Argeș, Dâmbovița, Călărași, Teleorman, Ialomița și Giurgiu) are cei mai mulți angajați din domeniul agricultură (19%, adică 25046 din totalul de 131.238 câți sunt în România. Regiunea Nord-est este pe locul 3, cu 15% dintre angajații din agricultură, silvicultură, piscicultură.

Domeniul Industriei și Construcțiilor atrage cei mai mulți angajați în Regiunea Nord-Vest (16%), în timp ce regiunea Nord-Est are sub 11% din angajații de pe piața muncii din construcții și industrie, plasându-se pe locul 6 din 8 regiuni ca efectiv de angajați.

Domeniul Serviciilor este dominat detașat de București-Ilfov, care avea în august peste un sfert din totalul angajaților din acest sector. Regiunea Nord Est are a treia cea mai mare populație activă pe piața serviciilor.

Trebuie subliniat că fiecare regiune de dezvoltare are un județ nucleu, care concentrează o mai mare parte din forța de muncă. Însă Timiș și Cluj fac un pas mai departe și par să își canibalizeze județele din propria regiune. Timiș, de exemplu, face parte, alături de Arad, Hunedoara și Caraș-Severin din Regiunea de Dezvoltare Vest – însă grupează 47% din forța de muncă a întregii regiuni, iar angajații din Timiș au un salariu mediu de 4314 lei net, în vreme ce în celelalte trei județe salariile au fost printre cele mai mici din țară (2990 lei Caraș Severin, 3300 lei Arad și 2950 lei la Hunedoara). O situație asemănătoare, dar cu diferențe mai puțin dramatice, se remarcă și în Regiunea Nord-Vest, în care Clujul este lider (35% din piața muncii). În Regiunea Nord-Est diferențele între Iași și celelalte județe există, dar nu sunt atât de mari, iar Iașul pare să își mențină rolul de locomotivă, dintr-un tren cu șase componente, și nu de locomotivă care și-a pierdut trenul.