Conferințele Dilema veche la Iași continuă vineri și sâmbătă. Istorici, filologi, filosofi, jurnaliști și teologi în dezbatere despre Război și pace

Iată programul detaliat al celor două seri. Intrarea la evenimente este liberă.

Vineri 7 octombrie, ora 18.00
Anton Breiner și Cosmin Popa: Război și pace. Ce ne spune Tolstoi despre sufletul politic al rușilor? 

Romanul ”Război și pace” este considerat de toată lumea una dintre acele capodopere care nu pot lipsi din nicio listă a lecturilor obligatorii ale unui european cultivat, indiferent cum ar fi ea alcătuită. ”Război și pace” este o narațiune complexă în care, de-a lungul timpului, au putut găsi formidabile intuiții dar și cunoaștere în cel mai riguros sens al cuvîntului psihologii, istoricii, literații, filozofii. ”Război și pace” este una dintre acele cărți care vorbesc relevant și convingător oamenilor oriunde și oricînd vor trăi. Ce ne poate spune astăzi marele roman al lui Tolstoi, într-un timp în care cuvîntul ”război” este interzis în Rusia? Ce aflăm despre societatea rusă, despre instinctul ei de apărare dar și despre instinctul ei imperial, vizitînd romanul care, după vorba lui Dimitri Muratov (jurnalist rus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021), dacă s-ar republica astăzi într-o nouă ediție ar apărea cu titlul ”Operațiune militară specială și pace”? 

Anton Breiner predă limba și literatura rusă la Facultatea de limbi străine a Universității din București și este redactor la Secția rusă din cadrul Radio România Internațional. Interesele sale academice includ romantismul și realismul rus, modernismul est-european, istoria ideilor, studii de film. Interpret și traducător de limba rusă, și-ar dori să aibă mai mult timp pentru a traduce în română opere literare mai puțin cunoscute, în special de la începutul secolului al XX-lea. 

Cosmin Popa este istoric, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. Studii universitare la București și Moscova, doctor al Universității București. A publicat: Nașterea Imperiului (2002), Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (2012), Intelectualii lui Ceaușescu, Academia de Științe Sociale și Politice (2018), Elena Ceaușescu sau biografia unei dictaturi de familie (2021). Autor a peste 80 de studii publicate în diverse reviste științifice, membru în consiliile științifice ale unor reviste academice. Membru în Comisia Mixtă a Istoricilor din România și Rusia și Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României.

Vineri 7 octombrie, ora 19.20
Andrei Cornea: Contrafacerea istoriei războiului peloponeziac. – Cazul dialogului Menexenos al lui Platon.

În micul dialog „Menexenos”, Platon ne arată ce înseamnă rescrierea radicală a istoriei dintr-un punct de vedere naționalist care parodiază și caricaturizează celebrul discurs al lui Pericle. Acum 2400 de ani felul în care se scrie istoria definea deja felul în care ea era trăită.

Andrei Cornea s-a născut în 1952. Licenţă în istoria şi teoria artei la Academia de Arte Frumoase (1976). Licenţă în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1980). Doctorat în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1994). Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă (1976–1987). Cercetător la Institutul de Istorie a Artei (1987–1990), iar între 1990 şi 2006 la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George“. În prezent, profesor la Universitatea din Bucureşti.

Scrieri (selectiv): De la portulan la vederea turistică (Sport-Turism, 1977); Forme artistice şi mentalităţi culturale în epoca romano-bizantină (Meridiane, 1988); Platon: Filozofie şi cenzură (Humanitas, 1995); Turnirul khazar (Nemira, 1997; reed. Polirom, 2003);  De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş (Humanitas, 2004); Când Socrate nu are dreptate (Humanitas, 2005; trad. fr. Les Presses de l’Université Laval, Canada); O istorie a nefiinţei în filozofia greacă (Humanitas, 2010); Miracolul: Despre neverosimila făptură a libertăţii (Humanitas, 2014); Excepția (Humanitas, 2021).
Traduceri: Platon (Republica, Philebos, Theaitetos, Opera integrală, vol. I), Aristotel (Metafizica, Despre generare şi nimicire), Plotin (Opere I–III), Aristofan (Lysistrata, Viespile, Belşugul), Epicur.

Sîmbătă 8 octombrie, ora 18.00

Sever Voinescu: Despre claritatea morală și despre ce ne strîmbă mințile.

Concept specific conservatorismului american, ”claritatea morală” a enervat în ultimele două decenii pe activiștii stîngii socialiste. De cînd Putin a invadat Ucraina, a început să enerveze pe activiștii dreptei pretins conservatoare. Cu asta, conceptul și-a demonstrat definitiv utilitatea și, mai ales, și-a dovedit eficiența ca instrument de orientare al omului în lume. 

În anii comunismului românesc, Pr. Arsenie Boca observa că ”în mintea strîmbă și lucrul drept se strîmbă”. Dar ce anume poate strîmba lucrurile drepte în mintea noastră? Dar ce anume ne face să identificăm corect răul și, totuși, să-i dorim, fie și într-o măsură oarecare, succes? Cum de ajungem să nu mai vedem monstruosul și eroicul ce ni se înfățișează în toată măreția lor din cauza unor infinitezimale detalii dubioase? 

Sever Voinescu este jurist, diplomat și jurnalist. Licențiat în drept al Universității Bucurețti. Consilier al Secretarului General al Guvernului (1997), Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe (1998-2000), Consul General al României la Chicago, SUA (2000-2003). Din 2003, conduce programul de politică externă și relații internaționale la Institutul pentru Politici Publice, unul dintre cele mai prestigioase think-tankuri românești.

Membru al grupului adunat în jurul redacției Dilema – denumită mai apoi Dilema Veche, Sever Voinescu este una din vocile aparte ale jurnalismului cultural românesc. Dupa 2006, publică în revista "22". În prezent este redactor-șef al revistei Dilema veche și realizator al unei emisiuni, Europa christiana, la Trinitas TV. De asemenea este moderatorul permanent al Conferințelor Dilema veche.

Sîmbătă 8 octombrie, ora 19.20
Petre Guran: Războiul interior și pacea exterioară. Despre impactul social al spiritualității

Pacifismul radical pe care îl propovăduiește Iisus din Nazaret, prin îndemnuri la acceptarea oricărei ofense sau pagube, își găsește un paradoxal pandant în viziunea citată din sfântul Pavel, care zugrăvește o conflictualitate generalizată într-un univers paralel, nematerial sau supranatural. Dar acest univers paralel pare astăzi atât de inaccesibil încât omul contemporan tinde să-i conteste existența. Cu toate acestea, războiul nevăzut joacă un rol central în toate tradițiile religioase ale omenirii. Lumea umbrelor, ansamblurile de divinități primordiale sau secundare, manifestările paranormale ale entităților naturale, plantelor și animalelor, interacțiunea cu daimonii, iată tot atâtea categorii ale gândirii religioase care indică faptul că din cele mai vechi timpuri omul și-a imaginat un univers cu care interacționează conștient sau inconștient.

Petre Guran este cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, doctor în istoria civilizaţiilor (2003) la Ecole des Hautes Etudes en Science Sociales, Paris; autor al volumelor Rendre la couronne au Christ. Etude sur la fin de l’idée impériale byzantine (Herlo Verlag, 2021) ; Biserica în cetate. Studii de ecleziologie ortodoxă (București, 2014) și a peste 40 de studii în limbile engleză și franceză dedicate antropologiei faptului religios şi istoriei intelectuale a formelor de putere în lumea bizantină, antică și medievală, co-autor la Oxford History of Historical Writing și Oxford History of Late Antiquity; numeroase studii, articole şi recenzii în română, pe teme de istorie, arhitectură și religie; fost director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, fellow al Center for Hellenic Studies, Princeton University, fellow NEC. Coordonator al volumelor Constantin Brâncoveanu et le monde de l’Orthodoxie, editura Academiei, 2015; Héritages de Byzance en Europe du Sud-Est aux époques moderne et contemporaine, ouvrage édité par Olivier Delouis, Anne Couderc et Petre Guran, École française d’Athènes, Mondes Méditerranéens et Balkaniques, 2013 Impăratul hagiograf. Cultul sfinţilor şi monarhia bizantină şi post-bizantină, New Europe College, 2001; autor al proiectului de educație alternativă Școala de la Bunești.

___________

Conferințele Dilema veche sînt un proiect inițiat de Grupul pentru Management și Mediere Culturală (GMMC) și organizat împreună cu revista Dilema veche.
Partener: Municipiul Iași
Partener strategic: Fundația Superbet
Partener media: Ziarul de Iași
Cu sprjinul Complexului Muzeal Național Moldova Iași