Caută 
Creștere alarmantă a numărului de decese în Iași. Bolile de inimă și cancerul, principalele motive
4 MIN
Statisticile oficiale arată că, în cursul anului trecut, 9.205 ieşeni au plecat dintre noi, cu aproape 400 mai mult decât în urmă cu un an. Deşi vorbim de o statistică sumbră, “Ziarul de Iaşi” merge mai departe şi publică azi topul cauzelor care au dus la decesul acestora. Pe primul loc, în ton cu linia de la nivel naţional şi la mare distanţă de cauzele următoare, sunt bolile inimii. Medicii spun că aceste afecţiuni cauzează la români atât de multe decese, comparativ cu altele, pentru că nu ne îngrijim de sănătate şi ajungem la medic în ultimul moment. Care sunt cauzele următoare de deces? Cum au evoluat faţă de anii anteriori şi ce spun medicii despre aceste dinamici ale cifrelor?
Conform unei evidenţe a Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, 9.205 ieşeni şi-au pierdut viaţa anul trecut. La fel ca în cele mai multe judeţe din ţară, principalele cauze ale deceselor din 2018 din judeţ au fost bolile de inimă, cancerul, bolile aparatului respirator şi cele ale aparatului digestive. Datele existente arată că, în ultimii şase ani, topul cauzelor a rămas acelaşi, cu menţiunea că numărul victimelor a cunoscut oscilaţii uşoare de-a lungul acestora.
Diagnosticarea timpurieeste foarte deficitară
Potrivit medicilor, uşoarele scăderi ale deceselor cauzate de aceste afecţiuni principale s-ar explica prin faptul că gradul de conştientizare în legătură cu necesitatea adresării medicului pentru controale periodice ar mai fi crescut în unele momente. Comparativ însă cu anul 2017, când numărul deceselor a fost de 8.820, în 2018 mai multe persoane au murit din cauza unor afecţiuni în cazul cărora diagnosticarea timpurie ar fi putut face diferenţa. Dacă în 2017 1.988 de persoane mureau din cauza cancerului, a doua cauză a mortalităţii în rândul ieşenilor, un an mai târziu numărul acestora a crescut până la 2.099. Medicii de la Institutul Regional de Oncologie Iaşi au făcut mai multe campanii de informare pentru a atrage atenţia asupra necesităţii controalelor periodice şi a screeningului pentru diagnosticarea mai devreme a unor forme foarte agresive de cancer. De asemenea, două ambulanţe dotate corespunzător pentru testări au început să meargă prin satele judeţului şi împrejurimi pentru a diagnostica cancerul de col uterin, însă numărul deceselor a rămas ridicat.
Jumătate dintre cei decedaţi mor de inimă
Şi o creştere a bolilor aparatului respirator şi aparatului digestiv a fost înregistrată în 2018, faţă de anul anterior, cele două afecţiuni ocupând locul trei şi patru în topul celor mai agresive şi mortale boli. Dacă în 2017 nu mai puţin de 612 ieşeni au murit în urma unor probleme ale aparatului respirator, anul trecut numărul acestora a fost de 751. În ceea ce priveşte afecţiunile aparatului digestiv, acum doi ani 541 de ieşeni mureau din această cauză, iar acum un an 580. Boala care a ucis cele mai multe persoane anul trecut şi care s-a aflat pe locul frunţaş ca număr de decese în ultimii ani este însă boala cardiacă. Aproape jumătate din ieşeni morţi anul trecut, aproximativ 4.241, au decedat pentru că sufereau de o afecţiune a inimii. Bolile de inimă vor rămâne o perioadă îndelungată în topul acestor rapoarte, întrucât cei mai mulţi pacienţii se prezintă la spital abia după ce boala se află în stadiu avansat şi devine insuportabilă, spunea anul trecut, pentru Ziarul de Iaşi, prof.dr. Antoniu Octavian Petriş, şeful Secţiei de Cardiologie a Spitalului „Sfântul Spiridon“ din Iaşi.
Cum au răsturnat scandinavii statisticile
„Tot timpul cea mai mare cauză a mortalităţii atât în Iaşi, cât şi în România, va fi reprezentată de bolile cardiovasculare. De asemenea, dacă ne uităm în Europa sau pe plan mondial, nimeni n-a reuşit să reducă această cauză atât de mult. Scandinavii au reuşit să o mai reducă, dar asta e posibil să fie pentru că a mai crescut numărul de cancere. La ei, cheia a fost prevenţia. Au scos tot ce ne place nouă: fast-food-ul, fumatul etc. Dacă o să se întâmple şi la noi, o să vedem efectele peste 20-30 de ani, la generaţiile care vin, care sunt mult mai receptive. Prevenţia ar trebui să înceapă din şcoală, căci acum nu există niciun loc unde să se facă educaţie sanitară. Oamenii vin la spital când sunt deja bolnavi, ca să facă reparaţii. Atunci, tu poţi doar să mai reduci amploarea efectelor bolii, dar nu le mai poţi face să nu se întâmple, pentru că afecţiunea a fost deja declanşată“, a precizat profesorul Petriş. La nivel naţional, situaţia este la fel de îngrijorătoare. 263.463 de români şi-au pierdut viaţa anul trecut, cei mai mulţi dintre ei, 149.343, din cauza bolilor de inimă.
