Cum a fost îngrozită România de o ştire falsă care dădea ca iminentă o pană de curent de două săptămâni

ŞTIRI: „O pană de curent, care ar putea lăsa tot continentul în beznă zile în şir este cea mai nouă temere a europenilor. Efectele ar fi devastatoare. Pentru că fără electricitate tot ce ţine de modul modern de viaţă se prăbuşeşte: rămânem fără alimentare cu apă, fără transport, sistem de sănătate, fără încălzire, internet sau televiziune.” (Observator News)

„Se anunţă o pană majoră de curent în toată Europa! O ţară şi-a anunţat deja populaţia de ce o să se întâmple şi a cerut ajutorul Armatei. Nici România s-ar putea să nu scape, mai ales că sistemul energetic european este integrat.” (Capital)

„Conform presei naţionale, nu este prima dată când armata austriacă a avut dreptate cu predicţiile. În 2017, oficialii vorbeau de o posibilă pandemie care să paralizeze lumea în următoarea decadă, ceva ce s-a dovedit, până la urmă, adevărat” (ProTV.ro)

NARAŢIUNE: UE urmează să se confrunte cu o pană masivă de curent.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Penele masive de curent, care afectează regiuni întinse, una sau chiar mai multe ţări sunt rare însă au loc din când în când. Nord-estul Statelor Unite şi provincia canadiană Ontario au fost afectate de o pană care a durat câteva ore şi a fost cauzată de o eroare de software în 2003, iar în acelaşi an zeci de milioane de italieni şi elveţieni au rămas fără curent electric, timp de câteva ore, în 2015 Turcia a fost afectată de o pană masivă de curent electric, Venezuela a trecut prin mai multe căderi ale reţelei la nivel naţional în 2019, iar exemplele pot continua.

Cauzele unor astfel de pene de curent pot fi multiple – erori de software, supraîncărcarea reţelei, accidente, fenomene naturale care pot duce la ruperea cablurilor de înaltă tensiune, uzarea reţelei şi întreţinerea deficitară a acesteia (indicată drept posibilă cauză în Venezuela), sabotajele (folosite ca explicaţie tot în Venezuela, dar de guvern), atacuri cibernetice, cum a fost cel lansat de aşa-numitul grup Sandworm asupra Ucrainei în 2016 etc.

În ianuarie 2020, noul ministru austriac al apărării, Klaudia Tanner, şi-a prezentat priorităţile mandatului; una dintre acestea era asigurarea infrastructurii cheie şi pregătirea forţelor armate pentru situaţia în care ţara se va confrunta cu o pană masivă de curent. La sfârşitul lui octombrie, 2021, subiectul a revenit în actualitate atunci când Ministerul austriac al apărării a lansat o campanie de informare pentru populaţie, prin care aceasta este avertizată că e posibil să se înregistreze pene masive de curent, care ar afecta funcţionarea a numeroase servicii de bază, şi învăţată ce poate face într-o astfel de situaţie.

Informaţii despre campanie au ajuns şi în România, de obicei din surse terţe (de pildă via pagina de internet a publicaţiei spaniole de limba engleză EuroWeekly News, care a citat tot o publicaţie spaniolă, La Razon, care la rândul său a menţionat un clip postat pe YouTube de ministerul austriac al apărării). Numeroase publicaţii au transmis ideea – în titlu sau chiar şi în conţinutul articolelor – că o pană masivă de curent electric, la nivel european, este iminentă şi că aceasta va dura zile sau chiar săptămâni. Se afirmă că ministrul austriac al apărării a lansat un avertisment în acest sens, iar unele publicaţii se folosesc de prilej pentru a critica autorităţile române că, spre deosebire de cele austriece, nu se pregătesc în niciun fel pentru această criză.

OBIECTIV: Obţinerea unei audienţe mari (metoda clickbait); inducerea unei stări de nelinişte, dar şi a nemulţumirii faţă de autorităţi care nu iau măsuri pentru a preveni o catastrofă „iminentă”.

DE CE ESTE FALSĂ NARAŢIUNEA: Austria nu a avertizat că o pană de curent la nivelul UE este iminentă sau inevitabilă, nici nu a prezis amploarea sau durata acesteia. Atunci când a fost lansată campania de informare, Klaudia Tanner doar a afirmat că posibilitatea unui black-out trebuie „luată în calcul”. Estimarea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, anticiparea posibilelor crize şi prevenirea acestora este o chestiune de rutină pentru multe state, astfel încât diferitele instituţii, autorităţile şi populaţia să ştie cum să reacţioneze şi ce are de făcut. Terorismul, posibile pandemii, catastrofe naturale, atacuri cibernetice masive, colapsul infrastructurii strategice etc. sunt printre ameninţările/riscurile luate în mod obişnuit în calcul şi pentru care se fac pregătiri – în România, de pildă, sunt organizate cu regularitate exerciţii care simulează un cutremur major şi există campanii în care populaţia este informată cum ar trebui să reacţioneze în situaţia unui astfel de dezastru. Înainte de apariţia SARS-CoV-2, de exemplu, posibilitatea apariţiei unei pandemii a fost luată în calcul atât de oameni de ştiinţă cât şi de guverne, fiind inclusă de unele din acestea din urmă în riscurile de securitate; pregătirile propriu-zise pentru o astfel de pandemie au lipsit în multe locuri, însă acum există deja un set de măsuri luate de unele state – de pildă la nivelul UE – pentru a reduce impactul unei crize similare în viitor.

SÂMBURE DE ADEVĂR: În Austria a fost lansată o campanie de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul unei pene masive de curent şi ce ar trebui făcut în cazul în care aceasta are loc, iar ministerul austriac al apărării se pregăteşte pentru posibilitatea unei pene ample de curent în cadrul programului său de prevenire a crizelor.

SURSA: veridica.ro