Cum îi scapă lui Ciucă partidul şi guvernarea din mână

Digi24, care de altfel încasează lunar o factură frumuşică de la PNL, a ieşit din adormire şi a început de câteva săptămâni o campanie dură împotriva guvernului Ciucă. Arată atât de strident faţă de somnolenţa obişnuită a postului, încât n-ai cum să-i priveşti fără să ridici o sprânceană.

Dar să zicem că televiziunile îşi fac agenda lor, după cum le taie capul şi le dictează interesele, azi gazeta de perete a guvernului, mâine inamicul numărul unu. Cu toate, că, repet, nimeni nu le-a tăiat finanţarea de la partid ca să aibă un motiv de supărare pe şeful guvernului. Dar s-ar putea ca interesele patronului în energie să fie ceva mai mari decât factura partidului.

A venit apoi ordonanţa pe energie pentru plafonarea facturilor. Aici guvernul Ciucă a ieşit atât de prost, încât nu e clar cât este incompetenţă, cât rea-credinţă şi sabotaj din interior. Nu-mi amintesc când a mai dat vreun guvern o ordonanţă pe care să şi-o arunce singur în aer, cu argumentul forte pus chiar în nota de fundamentare că riscă infringement prin încălcarea legislaţiei europene.

ANRE s-a întors şi el împotriva guvernului, criticând ordonanţa, dar aici toate semnalele indică mai degrabă o răfuială cu PSD. Şeful Agenţiei, Dumitru Chiriţă, a mai cerut un mandat, dar nu l-a primit. Totuşi, rămâne problema unei ordonanţe de importanţă vitală pentru antreprenori, pentru companii şi pentru consumatorii casnici. A fost atât de prost scrisă, încât unele ministere au scris pagini întregi de observaţii.

Opoziţia însăşi a primit gratis muniţie utilizată din plin pentru a trage în guvern şi în coaliţie. Au fost uitate unele companii mari, ca Metrorex, bisericile nu vor beneficia nici ele de plafonare, astfel încât liderul PSD s-a văzut nevoit să promită corectarea OUG-ului în Parlament. Repet, cam multă degringoladă într-un guvern condus de un general. Unde-i ordinea, unde-i disciplina?

Ciucă s-a trezit de curând că nu mai controlează nici partidul, asta dacă l-a controlat vreodată cu adevărat. Prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, a avut o ieşire intempestivă în weekend, anunţând la un post de televiziune că partidul său susţine o majorare a pensiilor cu 16%, nu cu 10% cum a propus PSD. Bogdan a vorbit în numele partidului, ca şi cum a fost luată o decizie internă. Or, astfel de măsuri, cu un asemenea impact social, nu se anunţă sâmbăta la televizor de numărul doi din partid.

Premierul Ciucă s-a delimitat abia marţi de subalternul său pe linie politică, după ce Marcel Ciolacu l-a ironizat pe Bogdan cu observaţia că a rezolvat problema pensiilor speciale, ceea ce în mod evident nu s-a întâmplat, iar acum dispune de rezerve la buget pentru creşterea pensiilor. În stilul său împăciuitor, obsedat de stabilitate şi de păstrarea poziţiei de premier, Ciucă a făcut apel la responsabilitate şi a cerut să nu fie ridicate aşteptări publice care nu pot fi îndeplinite.

Rezonabil, ce să zic, dar parcă e cam multă indisciplină în partidul condus de un general. În coaliţie tensiunile se amplifică de la o zi la alta, certurile între PNL şi PSD sunt tot mai dese la centru şi radiază în teritoriu.

A devenit un loc comun că autoritatea premierului Ciucă este subminată constant de partenerul de coaliţie. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, se poartă demult ca un lider de facto, pozează în centrul deciziei şi, nu de puţine ori, PSD anunţă decizii pe care PNL se vede nevoit să le execute, fără a fi dezbătute în prealabil în coaliţie. Aşa s-a întâmplat, de pildă, cu decizia anunţată unilateral de către PSD de creştere a salariului minim de la 2550 de lei la 3000 de lei.

Însă mai nou am văzut cum autoritatea premeirului Ciucă este subminată în interiorul PNL şi nu doar de către Rareş Bogdan. Acum vreo zece zile, ministrul de Interne, Lucian Bode, l-a pus la punct pe şeful său, Nicolae Ciucă, la un eveniment public, explicându-i ca unui şcolar prins cu temele nefăcute ce trebuie să spună despre autostrăzi. În aceeaşi zi, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a întârziat zece minute la un eveniment la care vorbea prim-ministrul.

Să fie doar întâmplări? Simple incidente fără relevanţă politică? Se prea poate, dar s-au cam adunat evenimente de mai mică sau mai mare anvergură care, puse laolaltă, ne arată un partid ca o găină fără cap şi un guvern scăpat de sub control.

Dacă totuşi mai aveţi îndoieli, priviţi cu atenţie ce s-a întâmplat cu compania Blue Air. O mică instituţie subordonată Ministerului Mediului blochează conturile companiei aeriene Blue Air, invocând o datorie neplătită de 28 de milioane de lei. Justificată sau nu, decizia aruncă aeroportul Otopeni în haos. 1200 de oameni îşi văd zborurile anulate.

Şi aici intervine încă un episod cam neplăcut pentru premierul Ciucă, venit din ierarhia militară unde ordinele se execută, nu se discută. Premierul Ciucă solicită Administraţiei Fondului de Mediu să deblocheze conturile, adică să retragă proprirea. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, iese la scurt timp şi cere companiei să reia zborurile şi, eventual, să facă o cerere de reeşalonare a datoriei. Nimic despre deblocarea conturilor. Premierul Ciucă este iarăşi lăsat în offside de către un subaltern, membru al UDMR, partenerul junior din coaliţie.

Indiferent de motive, Nicolae Ciucă se află într-o vizibilă pierdere de altitudine, atât în partid, cât şi în coaliţie şi în propriul guvern. Nu e clar dacă rafalele trase la picioarele lui în aceste zile sunt, repet, simple accidente fără relevanţă politică sau un mesaj cât se poate de limpede transmis liderului PNL cu ambiţii prezidenţiale: nu te mai susţinem, nu te mai vrem, noi te-am pus acolo şi tot noi te vom da jos aşa cum am făcut cu mulţi alţii înainte de tine.

Adevărul este că premierul Ciucă este atât de slab, în dubla sa calitate de lider PNL şi de premier, încât nu mai foloseşte nimănui. Greu de crezut că generalul va rezista unui asediu până în luna mai. Dacă atacurile mediatice, gafele şi subminările de autoritate vor continua, dacă PNL pică în sondaje sub 20%, pe fondul unei ierni complicate, cu o criză economică în desfăşurare şi inflaţie galopantă, capitularea este inevitabilă.

Ridicarea MCV şi intrarea în Schengen sunt cele două obiective mari care s-ar putea să-l salveze până la sfârşitul anului, când vom afla dacă cele două obiective majore ale României vor fi atinse. Apoi, nevoia de stabilitate invocată de Ciucă pentru a-şi salva postul dispare. Stabilitatea politică, în numele căreia a fost instalat premier un general, în contextul complicat al războiului din Ucraina, n-a fost în realitate niciodată obţinută, doar mimată, fără prea mult talent, de un cabotin. (text preluat de pe site-ul G4media.ro)