Caută 
2 MIN
De ce Oltenia se numeşte aşa? Deşi pare un lucru destul de simplu, situaţia e ceva mai complicată. Mai ales dacă ne gândim şi la numele judeţelor care compun această regiune a României. Şi, mai mult, pe ce teritoriu locuiau oltenii, de fapt, în mod tradiţional? În ziua de astăzi, ne sună aproape banal atunci când spunem acest nume, ori le spunem locuitorilor acestei vechi regiuni româneşti olteni. Dar de unde vine, totuşi, denumirea sa şi a judeţelor care o compun? Şi, în plus, de unde până unde se întindea, de fapt, Oltenia istorică? Deşi problema numelui acestei regiuni a României pare simplă, situaţia sa este ceva mai ceva mai complexă. Istoric, zona numită Oltenia era delimitată la est de râul Olt, la sud şi vest de Dunăre, iar la nord de Carpaţii Meridionali.
De aceea, în mod tradiţional, olteni erau numiţi doar locuitorii teritoriului de la est de râul Olt, acesta fiind şi graniţa naturală ce separa Oltenia de Muntenia, părţi constitutive, împreună, ale Ţării Româneşti. Denumirea provinciei vine chiar de la râul Olt, pe care romanii, după cucerieea acestui teritoriu ce fuee în stăpânirea Refatului Dac, l-au botezat Alutus.
În perioada medievală, Oltenia este parte integrantă a Ţării Româneşti, dar avea un loc aparte în „ecuaţia” puterii, prin Marea Bănie din Craiova.
Regiunea era administrată de un „ban” – al doilea om după voievod, motiv pentru care zona era cunoscută şi sub denumirea de „Banatul Craiovei”, conform adevarul.ro. Teritoriul Olteniei a făcut parte, iniţial, din Banatul de Severin. Acest spaţiu a fost cunoscut şi sub denumirea “Banatul Craiovei”, „Bănia Olteniei” sau „Bănia Craiovei”, municipiul Craiova fiind supranumit şi astăzi „Cetatea Băniei”.
În anul 1718, ca urmare a unui război dintre austrieci şi otomani, se încheie pacea de la Passarowitz. Cele mai importante prevederi care ne privesc erau trecerea Banatului şi a vestului Ţării Româneşti (zona dintre Olt şi Cazanele Dunării) sub stăpânire austriacă, scrie istorie-pe-scurt.ro.
Timp de două decenii, până în 1739, această din urmă regiune a purtat numele de Kleine Walachiei (Valahia Mică), spre a o deosebi de Valahia Mare care era Ţara Românească (Muntenia) sau Walachia Cisalutana.
„Cis”, în latină înseamnă ”de această parte”, ”dincoace” în timp ce Alutus este, cum spuneam, denumirea dată de romani Oltului. Austriecii vedeau în Oltenia, Valahia de dincoace de Olt, din dreapta marelui râu.
După un nou război izbucnit în 1735 între puterile creştine şi otomani, prin Pacea de la Belgrad, din 1739, autriecii oferă turcilor Oltenia. Aceştia o oferă, la rândul lor, stăpânului de drept, Ţara Româneacă mai ales că începuse deja perioada domniilor fanariote pe tronul acesteia.
Trebuie remarcat faptul că, iniţial, Oltenia nu cuprindea decât judeţele de la est de râul Olt sau, altfel spus, de la dreapta acestuia, cum privim în sensul de curgere a râului către Dunăre.
Vezi mai multe detalii pe newsweek.ro
