De ce se va schimba lumea

Cu toate acestea, toate aceste articole şi-au luat premisa de la care porneau – şi anume că lumea se va schimba într-adevăr ca pe un lucru de la sine înţeles. Nimeni nu a pus-o la îndoială. Faptul că lumea se va schimba a fost prezentat ca o certitudine, singurul lucru rămas de discutat fiind doar modul în care ea se va schimba.

Aşadar, chiar se va schimba lumea, sau teza asta este doar visul unor minţi progresiste sau futuriste?

Judecând după ce spun liderii politici şi electoratele lor din întreaga lume, schimbarea pare mai degrabă improbabilă. „Înapoi la normalitate” este mantra actuală a multor oameni, iar politicienii nu pot face altceva decât să o preia şi ei dacă vor să rămână reprezentanţi. Mulţi interpretează încă pandemia ca pe un accident de felul unei erupţii vulcanice, a unui cutremur sau a unui atac terorist – o scurtă întrerupere a modului normal de viaţă. După rezolvarea problemei provocate de accident, oamenii şi-ar putea continua viaţa şi vor putea reveni la normalitatea vieţilor lor de dinainte de accident.

În general, oamenii nu interpretează această pandemie ca un eveniment perturbator care aduce schimbări fundamentale şi pe termen lung, cu consecinţe profunde asupra vechilor modele. Cu toate acestea, tocmai asta este de fapt această pandemie. Contrar credinţei populare – şi speranţei mltora – lumea se va schimba într-adevăr.

Cel mai important motiv pentru care acest lucru se va întâmpla este că, în timpul acestei pandemii, multe corporaţii au înlocuit lucrul de la birou cu telemunca, deoarece tehnologia era deja disponibilă. Ce au descoperit ulterior aceste corporaţii a fost că munca la distanţă este la fel de productivă (şi în unele cazuri chiar mai productivă) decât munca de la birou. Şi nu doar asta, ci şi că munca la distanţă este mai ieftină decât munca de la birou (deoarece, evident, au fost reduse o mulţime de costuri de producţie), iar acest lucru permite o marjă de profit mai mare.

Combinaţia între productivitate egală (sau chiar crescută) şi costuri de producţie mai mici este un motivator puternic pentru schimbare.

Desigur, nu toate corporaţiile vor fi dornice să facă schimbarea. Cele cu o conducere care manifestă o aversiune ridicată faţă de schimbare cu siguranţă nu o vor face. Vor încerca să rămână cât mai mult posibil în limitele vechiului sistem. Dar unele corporaţii vor îmbrăţişa schimbarea şi vor profita de beneficiile aduse de ea.

De fapt, tot ce este necesar pentru ca schimbarea să aibă loc este ca o singură mare corporaţie să adopte munca la distanţă ca un standard permanent. Când acest lucru se va întâmpla – şi probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este foarte apropiată de certitudine – acea corporaţie va obţine un avantaj competitiv semnificativ faţă de concurenţii ei mai refractari la schimbare. În cele din urmă, dacă vor dori să rămână în cursă şi să câştige bani, toate celelalte corporaţii vor adopta, treptat, noul model – iar munca de la distanţă va deveni noua normalitate.

Din cauza constrângerilor tehnologice, munca era, până acum, concentrată spaţial – mai întâi în fabrici, apoi în clădirile de birouri. La fel cum epoca fabricii a luat sfârşit din cauza automatizării, actuala epocă a clădirilor de birouri ia la rândul ei sfârşit datorită digitalizării.

Ceea ce a arătat această pandemie este că munca nu mai are de ce să fie limitată spaţial în zone predefinite cum sunt fabricile sau clădirile de birouri.

Trebuie să înţelegem că lumea modernă este centrată în jurul muncii. Modul în care muncim are consecinţe sociale şi politice mai mari, mai profunde şi mai puternice decât am putea observa la o privire superficială. Societăţile noastre s-au schimbat dramatic când fabrica a fost înlocuită de clădirea de birouri.

Acum, sfârşitul erei clădirilor de birouri şi dez-spaţializarea completă a muncii vor aduce noi schimbări sociale şi politice semnificative. Munca de la distanţă va genera o nouă mentalitate, noi aşteptări şi cerinţe noi – de la votul de la distanţă la participarea politică la distanţă şi aşa mai departe.

Ca să rezum, cei care spun că lumea se va schimba după pandemie au dreptate. Şi principalul motiv pentru care au dreptate este că munca s-a schimbat deja (sau cel puţin urmează să se schimbe) într-un mod fundamental.

Suntem pe punctul de a intra într-o lume economică, socială şi politică dez-spaţializată. Acest lucru a devenit deja inevitabil. Guvernele care nu reuşesc să vadă acest lucru, care sunt ostile schimbării şi îşi doresc revenirea la vechea normalitate, fie îşi vor condamna naţiunile la stagnare, fie vor fi măturate de revoluţii sociale şi politice.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist