De Rusalii, oamenii poarta la brâu pelin sau usturoi, iar in unele zone se spune că nu este bine să urci dealurile

În articol puteţi citi despre zâne, despre spirite, despre Rusalka balcanică şi despre însemnătatea religioasă.

• Sărbătoarea Rusaliilor este una prestigioasă, aproape la egalitate cu Paştele şi Crăciunul, iar asta se vede şi din mulţimea de tradiţii populare care implică pe toată lumea, de la cei mai tineri, până la cei în etate.
• Sărbătoarea Rusaliilor este una cu dată mobilă şi este precedată, „întâmpinată” de o mulţime de alte momente festive. De exemplu, săptămâna de dinaintea Rusaliilor este una de cinstire a morţilor, dar şi de căutare a protecţiei împotriva spiritelor rele. Marea spaimă era că aceste spirite ar putea distruge recolta şi îmbolnăvi animalele.
• Rusaliile sau ielele sunt reprezentări mitice feminine care apar noaptea, înainte de cântatul cocoşilor. „Pot fi văzute plutind şi fâlfâind prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe sub streşinile caselor şi se pune că sunt însoţite de lăutari şi uneori întind mese pe iarbă şi cântă în cor” (Ion Ghinoiu).
• Se credea că cei care ascultă cântecele ielelor sau le privesc jocul rămân fără grai sau le înţepeneşte mijlocul, o mână sau un picior. Nu se lucra nimic în casă în zilele de Rusalii.
• Oamenii purtau la brâu pelin sau usturoi. În unele zone se spunea că nu este bine să te sui în vârful dealurilor.
• Dar ce sărbătorim din punct de vedere religios? Rusaliile, cunoscute şi drept Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă un praznic creştin, sărbătorit în a cincizecea zi de după Paşti. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. În engleză se spune Pentecost, Whit Sunday, Whitsunday sau Whitsun)

Ce sunt Rusaliile

Iunie era a patra lună în calendarul roman, fiind dedicată lui Iuno , soţia lui Jupiter şi protectoarea femeilor măritate. Popular i se spune Cireşar, fiindcă în acestă lună se coc cireşele, primele fructe ale verii. Este luna solstiţiului de vară, cu ziua cea mai lungă şi este şi timpul în care vegetaţia ajunge la maturitate. Iunie este o lună cu o vreme instabilă, o lună în care o vijelie puternică sau o grindină poate distruge culturile. Anul acesta în decurs de doar câteva zile sunt grupate câteva sărbători cu semnificaţii importante: Rusaliile (12 şi 13 iunie), solstiţiul de vară (21 iunie), Sânzienele (24 iunie).

Rusaliile sau ielele sunt reprezentări mitice feminine care apar noaptea, înainte de cântatul cocoşilor, între Paşte şi sărbătoarea de Rusalii. Li se spunea în multe feluri, în funcţie de zonele ţării: Şoimanele, Măiestrele, Cele Sfinte, Frumoasele, Fetele Câmpului, Dânsele sau Zânele.

Ielele sunt înfăţişate ca fecioare îmbrăcate în alb şi umblă numai în cete de 3-5-7 sau 9. Mitul spune că locuinţa lor s-ar afla în codrii întunecaţi unde omul nu a ajuns, sau prin văzduh, pe câmpii sau pe ape mari. „Sunt spirite rebele ale morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari (joia din săptămâna Paştelui) şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcaşurile lor subpământene. Spre deosebire de strigoii care apar şi provoacă necazuri oamenilor în timpul iernii, ielele populează peisajul mitic românesc doar pe timpul verii”, scrie Ion Ghinoiu în cartea ”Calendarul ţăranului român”.

Pot fi văzute pe timp de noapte, plutind şi fâlfâind prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe sub streşinile caselor şi se pune că sunt însoţite de lăutari şi uneori întind mese pa iarbă şi cântă în cor, spuneau credinţele populare.

„Dacă se întâmplă să fie văzute sau auzite de cineva, persoana respectivă nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. Ielele pedepsesc de obicei oamenii făcători de rele, pe cei care nu le respectă zilele, dorm noaptea pe sub pomi sau sub Cerul liber, ies noaptea la fântână să aducă apă prin ridicarea lor, pe sus, în vârtejuri, prin pocire şi sluţire”.

Cititi materialul integral pe hotnews.ro