E lung pământul, ba e plat

„Truth is stranger than fiction, but it is because Fiction is obliged to stick to possibilities; Truth isn't.” (Adevarul e mai ciudat decât ficţiunea, dar asta se întâmplă pentru că ficţiunea este obligată să se rezume la posibilităţi. Adevărul nu.) Mark Twain

Mulţi dintre voi sunt şocaţi zilele astea de grupul de oameni care nu cred în virus, în vaccin, în pandemie sau în orice e legat de vreo criză medicală. Unii dintre voi sunt şocaţi de faptul ceilalţi nu înţeleg că este doar o „făcătură”, o conspiraţie, o situaţie falsă care urmăreşte o sumă de obiective ascunse. În oricare grup aţi fi, aveţi dreptate.

Oamenii sunt capabili să fie atenţi şi raţionali, dar dorinţele, speranţele, temerile şi motivaţiile noastre înclină adesea balanţa şi ne fac mai predispuşi să acceptăm ceva ca adevărat dacă susţine ceea ce vrem să credem.

O mare parte dintre cercetările timpurii despre raţionamentul motivat au arătat că oamenii cântăresc diferit faptele atunci când acele fapte sunt ameninţătoare pentru ei înşişi. Cu mai bine de două decenii în urmă, Ditto şi David F. Lopez au comparat participanţii la un studiu în care au primit rezultate favorabile sau nefavorabile ale unor teste medicale. Persoanele cărora li s-a spus că au rezultate pozitive pentru o enzimă (fictivă) responsabilă de tulburări pancreatice au fost mai înclinate să evalueze testul ca fiind imprecis, găsind mai multe explicaţii pentru a ignora rezultatele şi pentru a solicita o a doua opinie.

„Este nevoie de mai multe informaţii pentru a te face să crezi ceva ce nu vrei să crezi decât ceva ce vrei”, spune Ditto.

Nu ne amăgim doar atunci când vine vorba de sănătatea şi bunăstarea noastră. Cercetările arată că interpretăm faptele în mod diferit dacă ne pun în discuţie credinţele personale, identitatea de grup sau valorile morale. „În termeni mass-media moderni, asta ar putea însemna că o persoană împărtăşeşte foarte rapid un articol politic pe reţelele sociale dacă îi susţine convingerile, dar este mai probabil să verifice mult mai atent povestea dacă nu”, spune Ditto.

De exemplu, Ditto şi fostul său student, dr. Brittany Liu, au arătat legătura dintre convingerile morale ale oamenilor şi evaluarea faptelor. Au descoperit că persoanele care moral erau împotriva educaţiei folosirii prezervativului, de exemplu, erau mai puţin înclinaţi să creadă că prezervativele ar fi eficiente în prevenirea sarcinii şi a bolilor cu transmitere sexuală. În mod similar, persoanele care aveau dubii morale cu privire la pedeapsa capitală erau mai puţin înclinate să creadă că este o modalitate eficientă de descurajare a criminalităţii. „Oamenii estompează linia dintre judecăţile morale şi cele de fapt”, explică Ditto.

Este nevoie de o educaţie ştiinţifică foarte timpurie (clasele primare) pentru a diminua această predispoziţie a noastră a tuturor care, în anumite momente cel puţin, ne poate face foarte mult rău.

Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei Creierului Iaşi