Furia Balcanilor de Vest stârnită de aderarea rapidă a Ucrainei. Albania, Serbia şi Macedonia de Nord, pe baricade

Rapiditatea cu care Bruxelles-ul a examinat cererea Ucrainei de aderare la UE şi cu care probabil va da undă verde la începutul procesului nu i-a mulţumit pe liderii Albaniei, Macedoniei de Nord şi Serbiei, potrivit Europa Today.

Ieri, preşedintele sârb Aleksander Vucic a declarat că ia în considerare posibilitatea, împreună cu omologii săi albanezi şi macedoneni de nord, de a nu participa la întâlnirea cu şefii de stat şi de guvern ai UE.

“Se pare că în cele din urmă vom auzi un alt „Nu, îmi pare rău!”. Întreaga Uniune nu este o privelişte frumoasă de văzut! Ce să faci?”, a postat ieri pe Twitter Edi Rama, premierul albanez, care în această dimineaţă s-a răzgândit şi şi-a confirmat prezenţa la Summit.

În ciuda alegerii de a lua parte la Consiliu, nemulţumirea rămâne.

“Nu vom auzi prea multe despre noi, dar vom cere să fim audiaţi cu privire la ideea unei Noi Comunităţi Politice Europene, pe care o susţinem, pe Balcanul Deschis care duce mai departe spiritul Europei”, a scris Rama pe Twitter.

“Prea devreme pentru a fi optimist şi prea puţin timp pentru a schimba partea din discursul de mâine în care Bulgaria este criticată ca ţară care a răpit două ţări NATO în timp ce este un război fierbinte la graniţa cu Europa!”, a continuat premierul.

Albania, Serbia şi Macedonia de Nord sunt candidaţi oficiali la aderare din 2014 prima şi celelalte două din 2012.

În martie anul trecut, Comisia a propus deschiderea negocierilor. Dar înapoi la mesele liderilor UE, apare un nou veto, de data aceasta al Bulgariei. Tot pentru Sofia problema ar fi Macedonia de Nord, pe care bulgarii o consideră parte a statului şi a istoriei lor.

Potrivit naţionaliştilor bulgari, “devalarea” a avut loc odată cu războiul balcanic de la începutul secolului XX, care a adus teritoriul macedonean în Regatul Serbiei, şi a continuat odată cu naşterea Iugoslaviei. Altfel este opinia Skopje, care pretind o identitate şi o limbă diferită de Bulgaria, chiar dacă cele două limbi sunt foarte asemănătoare.

Un alt obstacol pe care liderii Balcanilor de Vest şi ai UE vor trebui să-l depăşească în următoarea întâlnire este refuzul Serbiei de a se alătura sancţiunilor împotriva Kremlinului, în principal din cauza dependenţei acestuia de gazul rusesc. În plus, Vucic a ezitat să condamne deschis războiul, iar la Belgrad au avut loc numeroase demonstraţii pro-ruse.

Summitul va reuni liderii blocului şi omologii lor din Balcanii de Vest

Pe ordinea de zi va fi decizia privind statutul de candidat al Ucrainei şi, eventual, ceea ce este pregătit pentru calea de aderare a Albaniei şi Macedoniei de Nord.

“Balcanii de Vest sunt importanţi pentru UE, iar UE este importantă pentru Balcanii de Vest. Prin urmare, trebuie să relansăm procesul de extindere şi să avansăm în integrarea partenerilor noştri”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea sa de invitaţie la întâlnirea liderilor care va avea loc în perioada 23-24 iunie în capitala Belgiei. (dcnews.ro)