Caută 
3 MIN
Asta în condiţiile în care ţara noastră nu are nici a 20-a parte din populaţia Uniunii. Cea mai mică mamă de la Iaşi avea doar 12 ani.
O analiză realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii privind „condiţiile de viaţă, locuire şi stare de sănătate a copiilor şi mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural” scoate la iveală că aproape 23% dintre mamele minore din Uniunea Europeană trăiesc în România. Datele au fost culese şi interpretate în perioada noiembrie 2019 – ianuarie 2020 şi arată spre exemplu că doar în anul 2018 peste 8.600 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului, având vârste cuprinse între 10 şi 17 ani. Un aspect important este că 83% dintre mamele minore nu mai frecventau cursurile, iar dintre acestea 64% abandonaseră şcoala chiar înainte de sarcină.
Ceea ce se remarcă în analiză, şi este confirmat şi de specialişti, este că vârsta medie a tatălui la momentul naşterii copilului de o minoră este cu aproximativ cinci ani mai ridicată, aceştia având vârste cuprinse între 14 şi 39 de ani. Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore spun că locuiesc în gospodăria partenerului, însă mai puţin de 2% dintre acestea sunt căsătorite legal, 85% trăind în concubinaj sau într-o uniune liberă. „Aglomerarea locuinţei caracterizează populaţia studiată, indiferent că vorbim de mame cu copii sub cinci ani sau de persoane gravide. Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere”, se arată în analiza Salvaţi Copiii. De asemenea, 30% dintre mamele minore au mai mult de un copil, fiind şi cazuri de familii cu patru sau cinci copii.
Sărăcia, rol major
În Iaşi, la Maternitatea „Cuza Vodă” unde se nasc anual aproximativ 6.000 de copii, cea mai tânără mamă avea la momentul naşterii 12 ani. Conform unor date din anii 2010 -2018 au născut aici 1.474 de minore, cele mai multe fiind înregistrate în anul 2015, când au fost 193 de bebeluşi născuţi de mame minore. În aceşti opt ani, au fost două mame minore la 12 ani, 9 la 13 ani, 56 de mame de 14 ani, 173 de mame de 15 ani. Majoritatea mamelor minore au 16 sau 17 ani, numărul lor fiind de 440, respectiv 794 în cei opt ani. Îngrijorătoare sunt situaţiile fetelor cu vârste de sub 13 ani care devin mame, acesta fiind un rezultat al sărăciei, lipsei educaţiei pentru sănătate, dar şi al fenomenului migraţiei, tot mai multe adolescente fiind lăsate în îngrijirea rudelor. Inclusiv în Iaşi, în ultimii ani, s-au înregistrat cazuri de minore care nu aveau niciun sprijin din partea familiei, părinţii fiind plecaţi în străinătate pentru a munci.
Şi la cealaltă maternitate din Iaşi, „Elena Doamna”, în anul 2018, din cele 912 naşteri, 178 de bebeluşi au fost născuţi de mame minore. Un aspect surprins în analiză este că procentul prematurităţii la naştere este semnificativ mai mare în cazul mamelor minore, fiind adolescente care au adus pe lume şi copii cu greutate la naştere între 1.000 şi 1.500 de grame. Majoritatea minorelor au explicat, conform analizei, că principalul motiv pentru care nu au ajuns la medic pentru a-şi face analizele medicale, ecografiile sau controalele necesare este lipsa banilor. Totodată, neutilizarea metodelor contraceptive este pusă pe seama motivelor religioase, a faptului că partenerul nu este de acord sau pe seama altor motive cum ar fi cele financiare.
