Iată ce-i poate aștepta și pe profesori! După o lună de grevă, consilierii de probaţiune au primit doar 200 lei pe luna mai

Vineri, 9 iunie, a fost zi de salariu la Serviciile de Probaţiune din România. Numai că 154 de angajaţi din cei 688 s-au trezit cu lefurile reduse la maxim. “Toţi cei care au fost în grevă de la început şi s-au pontat cu “G” (de la grevă), în loc de “8” (numărul de ore lucrate zilnic), au primit maxim 200 de lei la salariu. Dar noi am muncit toţi, chiar în perioada grevei. Prin lege, facem parte din categoriile de angajaţi care nu pot întrerupe cu totul lucrul. Trebuie să asigurăm cel puţin o treime din volumul de muncă”, a explicat Cristina Irimia, reprezentantul sindical din Serviciul de Probaţiune Iaşi. Pontaţi cu numărul de ore lucrate şi nu cu literă din alfabet, angajaţii ieşeni nu au trăit acelaşi şoc precum colegii lor din Galaţi, Satu-Mare, Teleorman, Argeş, Mehedinţi, Gorj, etc.

La Iaşi, “tuturor consilierilor din serviciu, indiferent dacă au fost sau nu în grevă, le-au fost alocate sarcini pe care aceştia le-au dus la îndeplinire, au desfăşurat activităţi cu beneficiarii timp de 8 ore, conform programului normal de lucru… din acest motiv, s-a considerat ca notarea cu G in pontaj nu îşi are rostul (neavând normarea muncii, nu am putut sa identificam procentual volumul de munca, aşa ca am îndeplinit sarcinile, mai ales ca au venit solicitări de la instanţa, iar acestea se executa, indiferent de situaţie)”, susţine Cristina Irimia.

Indignaţi, consilierii de probaţiune, angajaţi ai Ministerului de Justiţie prin Direcţia Naţională de Probaţiune, şi-au comparat salariile cu angajaţii instanţelor judecătoreşti.

“Un consilier de probaţiune debutant, cu studii superioare, angajat în urma unui concurs naţional de o dificultate sporită (în 5 etape: 1600 candidaţi pe 151 de posturi) are un salariu de 3003 lei, spre deosebire de personalul auxiliar (n.r. din restul sistemului de Justiţie), cu studii medii (şofer – un salariu de 3169 lei şi secretar – 2902 lei, cu atribuţii ce nu presupun risc, nu lucrează/nu intră în contact cu persoane condamnate penal/eliberate din penitenciar, violente, cu probleme psihice, de consum de alcool/droguri)”, se arată într-un comunicat transmis de Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probatiune (SNCSP) şi semnat de preşedintele sindicatului, Andreea Faur.

„Cu toate acestea, se mai arată în comunicat, personalul auxiliar sus-menţionat (n.r. şofer, secretar, etc) beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare şi periculoase, în timp ce consilierii de probaţiune nu beneficiază de acest tip de spor”.

Discriminarea salarială merge şi mai departe, reclamă sindicaliştii din probaţiune, care atrag atenţi asupra faptului că inclusiv angajaţi ai Direcţiei Naţionale de Probaţiune (dar numai cei care îşi desfăşoară activitatea la Bucureşti, în sediul Ministerului Justiţiei), beneficiază de sporul pentru condiţii grele de muncă şi chiar de spor de penitenciar (!! la Ministerul Justiţiei), “deşi nu au nicio activitate în penitenciar, spre deosebire de consilierii de probaţiune care, din nou, nu beneficiază nici de acest tip de spor, deşi au atribuţii şi activităţi profesionale directe în penitenciar (participarea la comisii de liberare condiţionată a deţinuţilor, evaluarea inculpaţilor pentru toate tipurile de infracţiuni: omor, viol, trafic de persoane/droguri etc.)”

Şeful cel mare câştigă cât zece consilieri

Consilierii de probaţiune s-au uitat apoi şi la declaraţiile de avere a propriului director general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune şi i-a luat ameţeala: Evelina-Denisa Oueslati, care este şi judecător, a încasat anul trecut venituri salariale lunare de 28.795 lei, adică aproape 6.000 de euro. “Personalul asimilat magistraţilor (încadrat cu salariu de 30.000 de lei), cu sporuri de 36%, deşi consilierilor de probaţiune li s-a comunicat că sunt plafonaţi la un spor maxim de 30% (un consilier având salariul efectiv între 3000 şi 5000 lei, cu tot cu sporuri, cu vechime în muncă/probaţiune)”.

Frustrarea consilierilor de probaţiune, care sunt prin formare absolvenţi de Drept, Psihologie, Sociologie, Asistenţă Socială sau pedagogie pleacă de la faptul că “sunt singura categorie de personal din sistemul de justiţie care a obţinut, prin sentinţe judecătoreşti, recunoaşterea salarizării conform valorii sectoriale de referinţă VRS 605”, însă când “tot personalul din sistem a fost aliniat acestui coeficient, prin salarizare efectivă”, consilierii de probaţiune au fost uitaţi. “Conform VRS 605, personalul responsabil cu curăţenia va avea un salariu de aproximativ 3800 lei, un conducător auto – cca 5000 lei, iar un grefier cu studii medii – de 8000 lei, consilierii de probatiune rămânând la acelaşi salariu de circa 3000 lei”, a declarat Andreea Faur, preşedinta SNCPS.

În plus, spun sindicaliştii, pentru că serviciile de probaţiune nu au suficient personal, angajaţii sunt “nevoiţi să lucreze adeseori peste programul de muncă şi în weekend, pentru că nu se fac angajări”. Bilanţul pe anul 2022 al Direcţiei Naţionale de Probaţiune oferă o imagine despre încărcarea cu sarcini a consilierilor de probaţiune:

•   În cursul anului 2022 consilierii de probaţiune au gestionat 103.775 de dosare deschise pentru persoane sancţionate penal;

•   În aceeaşi perioadă au participat la lucrările Comisiei de liberare condiţionată din penitenciare şi centre de deţinere aflate în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în cadrul cărora a fost analizată oportunitatea liberării condiţionate, iar consilierii au făcut 1460 de recomandări sau propuneri vizând liberarea condiţionată şi au prezentat 841 de referate/rapoarte de evaluare având acelaşi scop.

•   Iar media supravegherilor pentru un consilier de probaţiune care a lucrat ca manager de caz, în anul 2022, a fost mai mare de 109 cazuri.

„În sistemul de Justiţie, locul ne este pe ultima pagină”,

Însă, în raportul de 20 de pagini al Direcţiei Naţionale de Probaţiune pe anul 2022, probleme salariale şi de personal sunt cuprinse în penultimul paragraf, pe cinci rânduri, la capitolul “Măsuri privind resursele umane la nivel local”. Astfel, conducerea DNP promite: “În anul 2023 se va analiza necesitatea suplimentării posturilor de personal de probaţiune, funcţionari publici şi personal contractual prin modificarea prevederilor H.G. nr. 1079/2013 privind Regulamentul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 252/2013. De asemenea, se vor realiza demersuri pentru eliminarea discrepanţelor salariale existente la nivelul sistemului de probaţiune şi prin raportare la restul familiei ocupaţionale”.

“Exact! Acolo ne este locul în sistemul de Justiţie, pe ultima pagină”, comentează, de la Iaşi, Cristina Irimia, în timp ce preşedinta SNCPS, Andreea Faur concluzionează: “S-a ajuns, aşadar, la situaţia în care conducerea direcţiei, cu un salariu de 30.000 lei, ameninţă un consilier de probatiune care lucrează efectiv cu persoane condamnate penal cu un salariu de 3.000 lei că îl va sancţiona cu tăierea salariului pentru că a îndrăznit să ceară justiţie în Justiţie”.