Înregistrări aberante ale radarului Poliției Rutiere Iași. Judecătorii anuleaza amenzile

Cristinel P. a fost oprit pe 18 decembrie anul trecut, pe când se afla la volanul Skodei sale, de un poliţist care i-a adus la cunoştinţă că circula cu o viteză mult mai mare decât limita legală de 90 km/h. Şoferul a fost amendat cu 1.305 lei. Nu ştia să fi avut 145 km/h, aşa că a contestat amenda. În instanţă, a afirmat că a protestat încă de la întocmirea procesului-verbal, dar obiecţiile sale nu au fost consemnate de poliţist. Pentru a demonstra că şoferul fusese sancţionat pe drept, reprezentanţii Inspectoratului Poliţiei Judeţene au prezentat în faţa magistraţilor Judecătoriei Paşcani înregistrarea video a incidentului şi o fotocopie după verificarea metrologică a aparatului radar.

Tocmai înregistrarea a fost motivul pentru care judecătorii au decis în cele din urmă anularea amenzii. Pe înregistrare se vedea cum viteza autoturismului fluctua mult, trecând de la 96 km/h la 136-138 km/h opt secunde mai târziu şi coborând înapoi la 96-99 km/h după alte 7 secunde. Atenţia judecătorilor a fost atrasă însă de faptul că automobilul trecea de la viteza de 95 km/h la 145 km/h în decurs de doar o secundă. După încă o secundă, viteza cobora înapoi la 95 km/h. Magistraţii au apreciat că o Skoda nu este capabilă de o asemenea acceleraţie şi nici nu poate frâna pentru a-şi reduce viteza cu 50 km/h în doar o secundă. „Fluctuaţiile referitoare la viteză sunt prezente pe tot cursul imaginilor, iar valorile indicate de radar sunt apte să ridice un dubiu cu privire la acurateţea înregistrării, nefiind posibil ca în aceeaşi secundă sau chiar de la secundă la alta un autoturism să ilustreze o fluctuaţie atât de mare a vitezei. Instanţa constată că există un puternic dubiu cu privire la faptul că viteza de 145 km/h indicată în procesul verbal este chiar viteza cu care a circulat petentul la momentul şi locul indicat în actul supus analizei. Cum potrivit principiului «dubio pro reo», dubiul trebuie să profite făptuitorului, reţinând şi prezumţia de nevinovăţie a apelantului prevăzută de CEDO, instanţa constată că intimatul nu a furnizat o probă suficientă pentru susţinerea legală a procesului verbal în litigiu”, au precizat judecătorii, care au dispus anularea procesului-verbal. Sentinţa a fost contestată însă de IPJ, dosarul intrând pe rolul Tribunalului.