IT-iştii ieşeni pun piciorul în prag: ce cer aceştia de la parlamentari? Trei proiecte de lege au plecat ieri de la Iaşi

sâmbătă, 29 octombrie 2022, 01:50
7 MIN
 IT-iştii ieşeni pun piciorul în prag: ce cer aceştia de la parlamentari? Trei proiecte de lege au plecat ieri de la Iaşi

Trei proiecte de lege, menite să vină în sprijinul antreprenorilor din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, au fost puse pe masă de iniţiatorii lor – un grup de deputaţi USR – şi discutate ieri la Iaşi. Participanţii, antreprenori din IT, au arătat însă că există încă multe alte probleme care trebuie rezolvate pentru a se putea dezvolta un mediu de afaceri matur şi stabil pe piaţa IT locală şi naţională. Ei au cerut sprijin pentru obţinerea de standarde de calitate, au atras atenţia că firmele din România sunt privite cu neîncredere de investitorii străini, şi au cerut includerea în clasificarea activităţilor economice a activităţii de co-working.

Iniţiatorii pachetului legislativ pentru sprijinirea start-up-urilor şi IMM-urilor din sectorul tech sunt deputaţii USR de Cluj – Viorel Băltăreţu, de Iaşi – Monica Berescu, şi de Bucureşti – Oana Ţoiu.

 “Suntem în acest moment într-un context în care se discută foarte mult despre modul în care statul poate să intervină şi să ajute în mod direct financiar. Sigur că acesta este un tip de instrument. Dar noi credem că România în ultimii ani, şi mai ales recent, a ajuns să aibă viteze foarte diferite. Şi nu ma refer la vitezele dintre mediul urban şi cel rural, ci între mediul antreprenorial şi mediul public. Iar noi credem că o modalitate de a ajutaşi economia, licreşterea locurilor de muncă, este să încercăm să eliminăm cât mai mult din barierele pe care antreprenorii le au în drumul lor de dezvoltare şi de creştere şi să ajutăm mai mult şi capitalul privat sp circule, acolo unde este nevoie, ca să genereze valoare”, a explicat Oana Ţoiu.

La ce se referă, concret, cele trei proiecte?

Iar deputatul de Iaşi Monica Berescu, care este şi vicepreşedinte al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, a spus, pe scut, la ce se referă cele trei imiţiative legislative:

“Practic, sunt trei iniţiative legislative menite să sprijine mediul de business. Prima dintre ele se referă la acţiuni executive pentru ca fondatorii de start-upuri să aibă mai multe drepturi de vot, să-şi menţină viziunea în companie, dar să poată să atragă investiţii şi să rămână în România. Cea de-a doua iniţiativă se referă la investitorii persoane fizice, mai exact aşa cum îi ştim noi din piaţă acei business angels. Ce ne-am dorit să facem prin această iniţiativă este să scoatem pragul maximal de investiţie de 200.000 de mii de euro, pentru că ceea ce ştim din cifrele din 2021 este că în realitate au fost investiţii între 200.000 de euro şi două milioane şi, practic, ne dorim să acordăm facilităţile fiscale din legea Business Angels şi pentru acei investitori privaţi care au capitalul financiar pentru a face aceste investiţii. şi ne dorim să încurajăm starup-urile dar şi IMM-urile care sunt deja bine împământenite, pentru a astrage aceste investiţii”.

Legea privind stimularea investitorilor individuali (business angels) reglementează condiţiile prin care orice persoană fizică poate deveni investitor şi prevede două facilităţi fiscale pentru aceştia: scutirea de la plata impozitului pe dividende pentru primii trei ani de la momentul realizării investiţiei şi scutirea de la plata impozitului pe câştigurile de capital realizat la momentul transferului părţilor sociale ale investitorului, cu condiţia ca ieşirea din firmă a acestuia să aibă loc după cel puţin trei ani de la momentul investiţiei.

Iar pentru a obţine aceste facilităţi fiscale, investitorii trebuie să aducă în firmă o investiţie cuprinsă între 3.000 şi 200.000 de euro, pot deţine maxim 49% din firmă, iar domeniile în care pot realiza investiţia sunt limitate.

Faţă de legea deja existentă, deputaţii USR propun eliminarea plafonului maxim de investiţii (de 200.000 de euro) sau înlocuirea acestui plafon cu unul realist, în condiţiile în care o investiţie de 200.000 de euro nu ajută decât foarte puţin o firmă din IT să se dezvolte.

Propunerile făcute de antreprenorii ieşeni au fost ca investiţiile făcute de investitorii individuali, astfel încât aceştia să beneficieze şi de facilităţile fiscale, să poată ajunge până la 2-3 milioane de euro.

„Iar cea de-a treia modificare legislativă vine pe Legea incubatoarelor de afaceri, unde ne dorim să includem acele Digital innovation Hubs în categoria incubatoarelor de afaceri, pentru a beneficia de facilităţi fiscale. Practic, e o măsură care vine să sprijine mediul de business local, pentru că centrele de inovare digitală au menirea să dezvolte un ecosistem pentru businessurile locale, să se dezvolte digital, să poată să testeze produse şi să le ajute să crească”, a mai adăugat Monica Berescu.

Alte probleme conexe ale IT-iştilor

Antreprenorii ieşeni au atras atenţia reprezentanţilor din Camera Deputaţilor şi asupra altor probleme cu care se confruntă.

Co-fondator al unei companii care produce şi promovează jocurile de calculator, MidNight Work, Victor Bivol, a explicat:

“Noi suntem publisheri – cumpărăm sau luăm în chirie jocurile unor dezvoltatori, persoane fizice, tineri de 18-22 de ani, după care promovăm jocurile respective, iar persoana care a dezvoltat ideea, jocul în sine, trebuie să primească nişte comisioane. Fiind o persoană fizică, din România, legea ne cam împiedică, şi e foarte multă birocraţie, sunt nişte servicii pe care nu avem cum să le justificăm juridic, contabil. Şi atunci trebuie să achităm 16% impozit pe profit în plus, adică se reţine impozitul la sursă. Şi cumva ne deranjează chestia asta, plătim foarte multe impozite, semestrial, în România”.

Dan Zaharia, fondator FabLab: “Cred că ar trebui reglementată activitatea de co-working. Toată lumea spune că noi facem sub-închirieri. Singurul cod CAEN pe care l-am găsit compatibil cu ce facem noi este “servicii de secretariat acordate întreprinderilor”. Eu ar trebui să pot factura servicii de co-working. Omul nu vine acolo şi îi dau un birou şi asta e. Primeşte servicii de co-working – comuunitate, birou, cafea, acces la imprimante. Pe când subînchirierea ne duce într-o zonă de imobiliare care, de fapt, creeză o imagine falsă a tot ce facem acolo. Sprijinim angajaţii care lucrează remote, companiile care vin în oraş şi nu vor însă să închirieze birouri, firmele de resurse umane, care fac interviuri acolo. Nu cerem facilităţi fiscale, ci doar clarificare legislativă”.

Tele-working, munca online, munca la distanţă

“Sunt destul de convinsă că tendinţa asta o să rămână şi o să crească” (tele-working, munca online, munca la distanţă)”, a răspuns deputatul Oana Ţoiu, co-iniţiator proiect legislativ, adăugând:

“O problemă pe care mi-au semnalat-o multe companii este că, în momentul în care a venit Inspecţia Muncii, a fost confuzie totală. Care sunt angajaţii? Care lucrează de acasă? Erau companii care aveau unii angajaţi în co-working şi au menţinut doar o echipă de bază la birou. Când a venit Inspecţia Muncii, sau ANAF, lucrurile au devenit cam confuze. Nu face parte din discuţia propusă iniţial, dar noi avem obsesia asta cu eliminarea supra-taxării muncii part-time, dar sunt multe aspecte ale muncii hibride care trebuie reglementate”.

Letiţia Ştefan, Nifty Learning, cofondator: “În cazul nostru investitorul a condiţionat finanţarea de mutarea startupului în America. E vorba de neîncrederea pe care o au companiile străine, investitorii străini, în cele din România”

Daniela Croitoru, avocat care lucrează împreună cu companii din IT, a atrast atenţia asupra costurilor standardelor de calitate, cerute de investitori, dar greu de obţinut în România: “E un standard cerut de companiile din străinătate, de bănci, de business angels din străinătate. Ar trebui să existe şi un sprijin pe această parte”.

Gabriel Mardarasevici: În România nu există decât maxim două companii care dau acest ISO

Un nume de mult consacrat pe piaţa IT din Iaşi şi din România, Gabriel Mardarasevici, fondator al grupului de firme Focality, a completat: “În momentul de faţă, dacă vrei să iei un credit serios de la bancă sau dacă vrei să participi într-o competiţie – într-un pitch – trebuie să ai un anumit standard de calitate. În România nu există decât maxim două companii care dau acest ISO. Costurile, la un moment dat, ca să te poţi duce în extern, sunt doar pe componenta aceasta mari, şi discutăm aici, apropo de pragul investiţiilor – se duc o grămadă de bani în lucruri care nici măcar nu ajută încă businessul, ci abia ne pun în ordine businessul ca să putem să facem afaceri în continuare”.

O companie care doreşte digitalizarea se izbeşte de o barieră în comunicarea cu statul, au atras atenţia alţi participanţi la discuţie. Ei au primit promisiunea că problemele semnalate vor fi luate în considerare în actualele şi în viitoarele proiecte legislative. 

Comentarii