Mihai Gorbaciov, dat în judecată cu privire la crime de război de către şase lituanieni

La comemorarea a 31 de ani de la aceste confruntări, aceste rude ale victimelor cer dreptate.

În acest atac, 14 civili neînarmaţi au fost ucişi, iar alte peste 700 de persoane au fost rănite.

Mii de susţinători ai independenţei s-au adunat atunci în jurul turnului radioteleviziunii şi altor clădiri-cheie din capitală, Vilnius, pentru a încerca să-i împiedice pe ruşi preia controlul.

În 2009, un tribunal lituanian a condamnat zeci de foşti conducători din epoca sovietică cu privire la crime de război, însă procurorii au refuzat să-l ancheteze pe Mihai Gorbaciov, în prezent în vârstă de 90 de ani, care se afla la putere la acea vreme. Acest refuz i-a înfuriat pe reclamanţi.

Ei îl acuză pe fostul conducător al URSS că deţinea controlul armatei sovietice şi că nu a oprit această “crimă cu premeditare” împotriva lituanienilor, care îşi cereau libertatea după 50 de ani de ocupaţie sovietică.

“Este clar că acţiunile forţelor militare nu ar fi fost posibile fără o coordonare cu Gorbaciov”, acuză Robertas Povilaitis, care şi-a pierdut taăl în violenţe.

Majoritatea celor 67 de persoane găsite vinovate de crime de război în Lituania au fost judecate în contumacie, inclusiv fostul ministru sovietic al Apărării Gmitri Iazov, care a murit în 2020.

Mulţi conducători lituanieni din era sovietică au fost încarceraţi cu privire la faptele lor, însă alţi suspecţi au rămas neatinşi în Rusia sau Belarus.

Lituania şi celelalte ţări baltice – Letonia şi Estonia – au fost recunoscute internaţional mai târziu, în 1991, după cinci decenii de ocupaţie sovietică şi au aderat la Uniunea Europeană (UE) şi NATO în 2004.