Ministrul Economiei a venit la Iaşi, a explicat de ce nu se fac aici investiţii, iar apoi a plecat

Scaunele roșii, pe care participanții la eveniment iau loc rând pe rând sunt singura pată de culoare într-o zi de la care nimeni nu pare să aștepte ceva cu totul special. În așteptarea Ministrului care îi poate ajuta să-și dezvolte, sau măcar să-și continue afacerile, antreprenorii care se cunosc schimba câteva vorbe între ei apoi se așază într-o așteptare politicoasă. Ajuns la câteva minute după sfertul academic, sau mai bine zis, în primele minute ale celui de-al doilea sfert academic, Florin Spătarul salută, nu își cere scuze pentru întârziere și începe să vorbească, pe un ton calm, cu o voce care invită la siesta:

 Trei crize care nu se mai termină

“Parcurgem mai multe crize, a fost criza pandemică, a început criza energetică, suntem într-o criză economică. Obiectivele europene nu s-au schimbat, suntem într-un proces total de transformare a domeniului economic. (…) Când ați mai auzit de industrializare în România? Vorbim de mormane de fiare vechi, de externalizări ale sectoarelor industriale, ați auzit de companii închise. La Ministerul Economiei foarte mult timp s-a discutat de un minister care venea cu strategii, politici și cam atât. Au venit instrumente financiare și am descoperit că o parte din aceste instrumente financiare care sunt destinate mediului de afaceri, nu sunt cunoscute mediului de afaceri. Și întrebarea este: De ce? Vrem să discutăm direct, fără introduceri pompoase, despre ce poate face Ministerul Economiei pentru dumneavoastră”.

De-a dreapta ministrului s-a așezat Bogdan Balanișcu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, iar de-a stânga, prefectul de Iaşi, Bogdan Cojocaru, și senatorul Maricel Popa. În fața lor, moderatorul dezbaterii, președintele Camerei de Comerț și Industrie Paul Butnariu, avându-l alături pe Valeriu Iftime, omologul său din Botoșani. Ministrul Florin Spătaru promite o poziționare mai bună a regiunii Moldovei pe harta investițională a României: ”Am avut discuții cu potențialii investitori și, deși aceștia nu vizau Moldova, le-am indicat Iașul ca pol de dezvoltare economică.”

După o introducere de aproape 20 de minute, Mirona Daia, director Politici Industriale în cadrul Ministerului Economiei, a fost rugată să prezinte schemele de ajutor de stat pentru întreprinderi. Antreprenorii adunați în jurul mesei roșii de la Camera de Comerț și Industrie privesc în gol și își mușcă absent buzele.

“În cadrul discuției, au fost trecute în revistă schemele de ajutor de stat de la nivelul Ministerului Economiei: sprijinirea industriei prelucrătoare, retehnologizare, economia circulară, creșterea competitivității; se are în vedere o nouă schemă – pentru stimularea producției de materiale de construcții”, se arată într-o informare care descrie întâlnirea cu ministrul Florin Daia, transmisă de Camera de Comerț Iași antreprenorilor locali.

Se poate conta pe deschiderea totală a Ministerului către mediul de afaceri: inventarierea și promovarea oportunităților locale și regionale, propuneri pentru revizuirea indicatorilor de punctaj în cadrul schemelor de ajutor de stat, învățământul dual, precum și orice alte probleme cu care se confruntă companiile, sunt rezumate în informarea către antreprenori mesajele transmise de Florin Spătaru, care recunoaște că e nevoie de mai multă comunicare între ministerul pe care-l reprezintă și mediul de afaceri.

De ce nu vin investitorii in zona Nord-Est

“În ultima perioadă am avut discuții cu potențiali investitori. Bineînțeles că foarte mulți dintre ei se orientau spre interiorul arcului carpatic. După cum știți, când vorbim de investiții sunt zone dedicate, de ce, pentru că există un acces la infrastructură care e vizibil și care poate fi ușor accesat. Și am întrebat: <Dar de ce nu vă duceți în sudul și în estul României, pentru că acolo aveți posibilitatea să vă dezvoltați?>”, le-a povestit antreprenorilor din Nord-Estul României ministrul economiei, vorbind despre demersurile sale: “Ei nu știau că avem o autostradă care e semnată și care din 2026 va fi funcțională, că avem niște universități de tradiție, de valoare și că avem un capital uman care poate fi menținut acolo dacă aducem acești poli de dezvoltare în zonă. I-am întrebat de ce nu s-au uitat aici și au zis că nu știau.

În jurul mesei de conferință, antreprenorii etalează o ținută de business care trădează modul în care se fac afacerile la noi. Masa e înconjurată de sacouri bleumarin sau gri, asortate cu cămăși albe bleu. În unele cazuri, sacoul a fost înlocuit cu o geacă sport, scurtă. “Nonconformiștii” mediului de afaceri din regiune au sacouri în carouri, dar sunt puțini. La fel cum doar doi-trei îndrăzneți și-au ales o cămașă roz. Pe sub masă, picioarele, încălțate în proporții aproape egale fie cu pantofi de costum, fie cu pantofi sau ghete sport, sunt mai degrabă proptite în pământ. Nimeni nu bâțâie nerăbdător din picior, nimeni nu-și ia notițe. Atunci când sânt totuși vizibile, tălpile pantofilor eleganți se dezvăluie roase, de la drumurile proaste, de la ore petrecute în picioare de antreprenori, probabil.

Camera de Comerţ, criticată pentru lipsă de iniţiativă

“Cine este cureaua de transmisie care poate aduce problema reală în fața Ministerului?”, a întrebat preşedintele Camerei de Comerț și Industrie Botoșani, invitându-l pe ministrul Economiei: „Gândiți-vă la defiscalizare pe zone și industrii. Nu va veni nimeni să investească în Dorohoi sau în Vaslui atât timp cât nu are un mic avantaj. Avem nevoie de mecanisme verificate în lume, care pot emula sistemul de afaceri ca să producă mai mult”. „Ce a oprit Camera de Comerț să vină să discute cu Ministerul Economiei ca să putem avea niște inițiative, să putem face ceva împreună?”, a replicat Florin Spătaru, care a adăugat: „Care e modalitatea de a discuta cu noi? Inclusiv prin clustere sau prin asociații. Mesajul pe care eu îl transmit este: nu vă așteptați ca soluțiile cele mai bune să vină dintr-un birou din București. Hai să gândim împreună, este provocarea pe care o lansez”.

“Ați aflat ceva interesant din ce a spus ministrul?”, îmi întreb în șoaptă vecinul de scaun, care îmi răspunde că nu, și pleacă, puțin mai târziu, pășind hotărât în pantofii sport pe care îi poartă.