„Activitatea în România se va dovedi probabil o provocare pentru companiile din Statele Unite și alte țări occidentale. Guvernul are reputația de a întâmpina investitorii străini cu taxe mari și reglementări dure. Aceste politici – probabil rezultatul temerilor că consumatorii români ar ajunge să plătească prea mult, deoarece giganții energetici ar lua acasă profituri considerabile – au alungat probabil companiile străine.

Luna trecută, de exemplu, Exxon Mobil și-a vândut pachetul de 50% din Neptun Deep, un proiect la Marea Neagră care a fost prezentat drept cel mai mare zăcământ nou de producție de gaze naturale din Uniunea Europeană. În scurtul anunț al Exxon s-a spus că această companie dorește să se concentreze pe proiecte cu „un cost redus de aprovizionare”. Regimul fiscal din România este considerat cel mai dur din Europa”, explică New York Times.

Articolul amintește că, în 2020, încurajată de administrația Trump, România a întrerupt negocierile cu China și a apelat la Washington ca principală sursă de sprijin pentru industria nucleară. New York Times menționează și acordul cu administrația Biden pentru reactoare nucleare mici, modulare.

Publicația mai relatează despre neîncrederea Guvernului în mecanismele pieței și a sectorului privat, apreciind că Executivul va încerca să izoleze România de mecanismele globale.

„Există o neîncredere înrădăcinată pe piața privată (…) Există o înțelegere subiacentă și o așteptare că oamenii și națiunea vor fi mai în siguranță dacă statul o controlează”, a spus Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, o organizație nonprofit din București.

New York Times menționează legea offshore din 2018 și apreciază că aceasta a determinat plecarea Exxon. Publicația americană arată că, dacă nu ar fi fost acea lege, România ar fi fost mult mai aproape de exploatarea gazelor din offshore.

„În schimb, în ​​cel mai bun caz, proiectul nu este de așteptat să fie pus în funcțiune pentru încă cinci ani. Mișcările guvernului „au subminat în mod semnificativ competitivitatea offshore-ului României pentru investitori”, a declarat Ashley Sherman, director de cercetare pentru Caspian și Europa la Wood Mackenzie, o firmă de consultanță energetică”, mai relatează New York Times.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, este citat spunând că, la momentul adoptării, în 2018, a legii offshore, guvernarea a mizat pe faptul că Exxon nu va pleca. Perimtrul deținut de Exxon – și acum controlat de OMV și Romgaz – va avea nevoie de investiții de patru miliarde de dolari, pentru a demara exploatarea. În plus, Exxon, avea mai multă experiență în extragerea gazelor din offshore. (defapt.ro)