O istorie a berii la Iaşi. De la domnitorul Mavrocordat la vremurile de astăzi

sâmbătă, 16 aprilie 2022, 01:50
3 MIN
 O istorie a berii la Iaşi. De la domnitorul Mavrocordat la vremurile de astăzi

Un chirurg a fost cel care a făcut ca Iaşul să aibă prima sa berărie, pentru bolnavii de la Spitalul Sf. Spiridon.

În 1786, Johann Golzdric Herlitz, chirurg la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, îi solicita domnului Moldovei, Alexandru Mavrocordat îngăduinţa de a permite “tot pe acel loc de lângă Bahluiu, să facă şi o fabrică de berărie, însă fără multă stricăciune de orzu, unde să lucreze îndestulare de bere pentru cii ce vor fi deprinşi cu acel fel de băutură".

1786 – Johann Golzdric Herlitz (Herleţ), chirurg la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, îi solicita domnului Moldovei, Alexandru Mavrocordat: “Aşijderea, tot pe acel loc de lângă Bahluiu, să facă şi o fabrică de berărie, însă fără multă stricăciune de orzu, unde să lucreze îndestulare de bere pentru cii ce vor fi deprinşi cu acel fel de băutură". Fabrica de Bere Herletz Gerach a funcţionat între 1786-1793.

1799 – După ce Johann “Herleţ" trece în cele veşnice, averea lui, inclusiv berăria, îi revine fratelui său, care o va vinde ulterior. Producţia de bere e continuată de noii proprietari care, în 1799, obţin de la domnie monopolul fabricării berii în Iaşi, cu condiţia plăţii a 100 de lei anual şi a berii necesare pentru bolnavii de la spitalul Sf. Spiridon.

1812 – Arhitectonul Leopold Apeltauer cumpără cu 15.000 lei o berărie de la Smaranda polcovniceasa, văduva lui Manolache Balş, la ieşirea din Iaşi, pe un loc al mănăstirii Trei Ierarhi.

6 februarie 1825 – domnitorul Ioan Sandu Sturza îi acorda un privilegiu lui Ştefan August, "dascăl neamţu din Eşi" de "a deşchide aice în oraş, la mahalaua Păcurariului, pe locul său ce-l are cumpărat, o berărie cu însuşi a sa cheltuială, în care să lucreze bere după rânduiala meşteşugului" (cu păstrarea condiţiilor de 100 de lei şi bere pentru bolnavi (aceleaşi condiţii pe care le-am întâlnit mai devreme, în cazul noilor proprietari ai berăriei lui Johann “Herleţ").

1845 – Johann Zweck (Ion Ţvec) înfiinţează “Fabrica de Bere de Bavaria", care va deveni, mult mai târziu, cunoscuta “Fabrică de Bere Zimbru". Conform unor surse bibliografice, în 1845 au existat la Iaşi cinci producători de bere, numărul lor scăzând la trei în 1875, urmând ca, între 1890 şi 1921, singura fabrică de bere care înca mai funcţiona în oraş să fie cea a lui Johann Zweck.

1918 – Fosta fabrica de bere a lui Johan Zweck, devenită “Zimbru", se modernizează începând sub îndrumarea noilor proprietari, Marcu Casap şi Avram Beniaminovici. Sunt aduse 4 motoare pentru punerea în funcţiune a centralei electrice (unul din ele împrumutat de la Direcţia Tramvaie), un lift pe sistem Paternoster şi două ciuruitoare, una pentru orzoaică şi alta pentru malţ. Prima perioadă de înflorire a fabricii este spre sfârşitul secolului al XIX-lea, când în mahalaua Păcurariului apare şi o gradină de vară, ca principala unitate de desfacere a berii, iar terasa era frecventată de toată protipendada Iaşiului.

1948 – Fabrica a fost naţionalizată.

1965 – a fost construită o nouă unitate de producţie pe bulevardul Chimiei. "Cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la data emiterii hrisovului pentru înfiinţarea unei fabrici de bere în Păcurari de către Herletz, a fost deschisă, la 2 august 1986, o berărie, "Berăria Veche", alimentată direct din tancurile fabricii, prin instalaţii speciale, după tipicul vechii hale de bere care a funcţionat odinioară în urbea noastră. Berăria avea să intre în legendă sub numele de „La ţeava de aur”.

În 1990, momentul de maximă dezvoltare, fabrica de bere Zimbru producea sortimentele Breazu, Bucium, Carpaţi, Ciric, Copou, Iaşi, Moldova, Repedea, Unirea, Bucegi şi Bere Hipoglucidică, iar după 1990 au apărut Zimbru, Zimbru Pils, Zimbru Premium Pils, Moldova, Cascada, Derby, Star, Blitz şi berea neagră Karl’s Beer Pils.

surse: https://beerologique.org/scurta-istorie-a-berii-in-romania/

http://wikimapia.org/35194410/ro/Fosta-fabrica-de-bere-Zimbru-1786-2000

Comentarii