Peste trei sferturi dintre români vor ca educaţia sexuală să fie predată în şcoli

Respondenţii care sunt de acord cu predarea acestei materii consideră de asemenea că familia este valoarea principală pe care o împărtăşesc, potrivit unui studiu realizat la comanda Societăţii pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS). Oficialii acestei societăţi cer Ministerului Educaţiei „să acţioneze rapid pentru elaborarea unei programe bazate pe date ştiinţifice, adaptate vârstei şi conform standardelor internaţionale”, subliniind că datele din alte state arată că tinerii care au beneficiat în şcoală de acest tip de educaţie au un comportament mai puţin riscant din punctul de vedere al comportamentului în ceea ce priveşte viaţa intimă.

Realizatorii studiului – Cult Market Research, la comanda Societăţii pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS) – precizează că majoritatea respondenţilor consideră că materia trebuie să fie concepută pe baze ştiinţifice şi peste jumătate dintre ei doresc ca predarea să fie făcută de persoane specializate în domeniu, de preferinţă cu background din domeniul psihologiei şi al medicinei. Peste 60% dintre respondenţi consideră că oferirea de informaţii despre identitatea de gen şi orientare sexuală ar avea un impact pozitiv.

„Cel de-al doilea semnal tras de cercetare este că există o teamă potrivit căreia educaţia sexuală ar putea favoriza începerea vieţii sexuale mai devreme. Acesta este unul dintre motivele pentru care unii respondenţi optează pentru începerea educaţiei sexuale la 14 ani, în timp ce cea sanitară să se facă de la 9 sau 10 ani. O astfel de abordare lasă descoperiţi pre-adolescenţii şi adolescenţii pe o perioadă de câţiva ani cruciali, într-o lume în care internetul tinde să înlocuiască relaţiile autentice, furnizează informaţii şi modele incorecte, iar presiunea grupului poate să-i expună unor riscuri majore”, au transmis oficialii SECS.

„Cercetările internaţionale arată că în statele în care a fost introdusă educaţia despre relaţii şi sexualitate într-un mod adaptat vârstei şi pe bază de date ştiinţifice a crescut vârsta la care tinerii şi-au început viaţa sexuală, a crescut rata de utilizare a mijloacelor de protecţie, a scăzut numărul de contacte sexuale şi de comportamente riscante, deci inclusiv riscul de transmitere de boli sexuale, a scăzut numărul sarcinilor nedorite şi al avorturilor, a scăzut numărul cazurilor de abuz sexual şi de bullying. Având în vedere care sunt recomandările UNESCO, considerăm că este nevoie de o mai buna informare a părinţilor pentru a cunoaşte mai bine ce ar trebui să se predea la aceste ore, conform nevoilor fiecărei vârste”, consideră Gabriel Brumariu, manager de proiect în cadrul SECS.