Programul ECIPES. Acordul de Asociere UE-RM, pentru asigurarea susținerii directe a cetățenilor, primarilor și tinerilor

Acest obiectiv este posibil pe baza prevederilor Acordul de Asociere UE-RM, semnat în 2014, și REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii. Autoritățile Republicii Moldova ar fi putut cere răgaz (3-6 luni) pentru îndeplinirea sau rediscutarea condițiilor suportului macro-financiar (40 milioane euro anulate, iulie 2020), însa autoritățile responsabile nu au făcut-o.

Programul ECIPES a fost discutat cu părțile implicate (UE și RM), pentru a crea mecanisme noi de susținere directă de către Comisia Europeană a cetățenilor, (toti utilizatorii de electrocasnice, antreprenori si start up-uri) și instituțiilor administrative.

Elementele innovative ale programului ECIPES sunt: digitalizarea, eficientizarea, ecologizarea, optimizarea, transparentizarea, politică social, Pactul Ecologic European, reducerea frustrării cetățenești – Coeziunea, reducerea migrației în special în rândul tinerilor, monitoring, diminuarea fraudării fondurilor UE, susținerea direct IMM, APL, cetățeni. Aceste elemente se regăsesc în:

1. REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, UE ar trebui să dezvolte programe bazate pe digitalizare, pentru a asigura eficiența maximă a fondurilor de la UE. Articole: (86), (124), (217).

2. REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, care stipulează expres necesitatea de a asigura eficiența maximă a programelor pentru impact sporit, obținând indicatorilor de performanță maxime. Articole: (3), (9), (10), (56), (59), (125), (127), (135), (171), (205), (239)

3. REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, este stipulat clar necesitatea progremelor pentru ecologizare. Articole (3), (9), (10), (56), (102)

4. REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, este subliniată necesitatea progremelor pentru digitalizarea suportului destinat IMM-urilor. Articol: (225)

5. REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, măsuri pentru diminuarea fraudării fondurilor EU. Articole: (82), (216), (AA21)

6. REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, necesar monitoring adecvat erei digitale. Articole: (110), (130)

7. REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, încurajează progreme de gestiune directă. Articolul (12)

8. REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, stingența asigurării transaprenței. Articole: (11), (20), (21), (49)

9. Conform Acordului de Asociere UE-RM, transmiterea bunelor practice între autoritățile publice locale și intereselor comunităților locale, în special în zonele rurale. Articole: (104), (107). Procedura de dezvoltare a noilor programe și activitățile care urmează a fi parcurse indicate mai jos.

Procedura pe baza: Acordului de Asociere UE-RM(AA), Memorandum de Suport Macro-financiar RM-UE (MoU) ș.a.

1. Procedura de îmbunătățire a Mecanismului de dezoltare a noilor programe de finanțare de la UE, prevede includerea de către Consiliul de Asociere UE-RM a acestor propuneri, care ulterior sunt delegate Comitetului de Asociere RM-UE pentru a fi aplicate de Consiliul de asociere UE-RM. Art. (433-436)

2. Conducerea delegației Consiliului de Asociere cu RM din Parlamentul European, sau cei din Republica Moldova, pot propune subiecte pentru a fi introduce în ordinea de zi, fiind analizate complex, iar la următoarea reuniune a consiliului de asociere UE-RM – votate.

3. Consiliului de Asociere a RM cu UE și Comitetul de Asociere poate propune crearea unui subcomitet pentru implicarea experților din anumit domeniu, dezvoltând propuneri care să fie incluse în propunerile Consiuliului de Asociere UE-RM.

4. Clauze privind situațiile excepționale, din Acordul de Asociere UE-RM. AA art. (154), (266), (271), (448), (454), (455)

5. Necesitatea respectării prevederilor Acordului de Asociere UE-RM de semnatari, și ajustarea în caz de abateri. AA art. (452), (453), (458)

Realizările IDEP Moldova în privința programului ECIPES (Coeziune Europeană prin Programe de Susținere pentru Cetățeni, Primari și Tineri), pe parcursul iulie 2019 – februarie 2021:

1. Dezbatere în Parlamentul European, 24 septembrie 2019.

2. Întrebări scrise în atenția Comisiei Europene, adresate și susținute de personalități notorii din Parlamentul European recunoscute la nivel UE.

3. La propunerea IDEP Moldova, propunerea noastră a fost inclusă în textul Raportu Parlamentului European privind implementarea Acordului de Asociere UE-Moldova. Acest fapt creează un cadru legal pentru ca Comisia Europeană să implementeze programul ECIPES direct, fără participarea oricăror altor intermediari.

4. Comisia Europeană lansează faza de proiectare a inițiativei Noului Bauhaus European, care combină sustenabilitatea cu estetica pentru a aduce Pactul Ecologic European mai aproape de casele oamenilor!

5. Scrisori de susținere a programului ECIPES de la instituții și personalități notorii din UE și RM.

6. Scrisori co-semnate de membrii Parlamentului Republicii Moldova și membrii Parlamentului European, inclusiv personalități și instituții notorii, solicitând suport insituțiilor din UE și RM.

Pentru perioada următore, în scopul validării și implementării programului ECIPES, IDEP Moldova va întreprinde următoarele acțiuni:

1. Va transmite o scrisoare deschisă Comisiei Europene, informând despre prevederile ce permit dezvoltarea și implementarea programului ECIPES. Acest program corespunde Acordului de Asociere UE-RM, cât și Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii.

2. Va informa Consiliul și Comitetul de Asociere UE-RM despre prevederile identificate care fac posibilă dezvoltarea și implementarea programului ECIPES în interesul direct al cetățenilor, primarilor și tinerilor din Republica Moldova.

ACORD DE ASOCIERE ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA, PE DE O PARTE, ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE ȘI STATELE MEMBRE ALE ACESTORA, PE DE ALTĂ PARTE

ARTICOLUL 21 Cooperarea se axează pe dezvoltarea unei administrații publice eficiente și responsabile în Republica Moldova, cu scopul de a sprijini instituirea statului de drept, de a garanta faptul că instituțiile de stat funcționează în folosul întregii populații din Republica Moldova și de a promova dezvoltarea armonioasă a relațiilor dintre Republica Moldova și partenerii săi. Se acordă o atenție deosebită modernizării și dezvoltării funcțiilor executive, cu scopul de a oferi servicii de calitate pentru cetățenii Republicii Moldova.

ARTICOLUL 22 (b) modernizarea serviciilor publice, inclusiv introducerea și punerea în aplicare a e-guvernanței, în vederea creșterii eficienței furnizării de servicii pentru cetățeni și a reducerii costurilor aferente desfășurării de activități economice.

ARTICOLUL 32 Cooperarea, bazată pe schimbul de informații și de cele mai bune practici, poate acoperi o serie de aspecte care urmează să fie identificate printre următoarele domenii: (a) reducerea sărăciei și îmbunătățirea coeziunii sociale.

ARTICOLUL 86 Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea în chestiuni legate de mediu, contribuind astfel la obiectivul pe termen lung privind dezvoltarea durabilă și ecologizarea economiei. Se prevede că protecția sporită a mediului va aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor din UE și din Republica Moldova, inclusiv prin îmbunătățirea sănătății publice, prin conservarea resurselor naturale, prin sporirea eficienței economice și ecologice, prin integrarea mediului în alte domenii de politică, precum și prin utilizarea de tehnologii moderne, mai curate, care să contribuie la modele de producție mai sustenabile. Cooperarea se desfășoară ținând seama de interesele părților pe baza egalității și a beneficiilor reciproce, precum și de interdependența existentă între părți în domeniul protecției mediului și de acordurile multilaterale în acest domeniu.

ARTICOLUL 89 Cooperarea include, printre altele, următoarele obiective: (a) dezvoltarea unei strategii globale privind mediul, care să reglementeze reformele instituționale planificate (însoțite de calendare) pentru asigurarea punerii în aplicare și a respectării legislației în materie de mediu; repartizarea competențelor în materie de administrare în domeniul mediului la nivel național, regional și municipal; proceduri de luare a deciziilor și de punere în aplicare a deciziilor; proceduri privind promovarea integrării mediului în alte domenii de politică; promovarea unor măsuri privind economia ecologică și a ecoinovării, identificarea resurselor umane și financiare necesare și a unui mecanism de revizuire.

ARTICOLUL 94 (b) să pună în aplicare activități comune de cercetare și schimburi de informații referitoare la tehnologiile mai ecologice

ARTICOLUL 98 Părțile își consolidează cooperarea cu privire la dezvoltarea societății informaționale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor prin punerea la dispoziție la scară largă a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și prin îmbunătățirea calității serviciilor la prețuri rezonabile. Această cooperare ar trebui să vizeze facilitarea accesului la piețele comunicațiilor electronice, încurajarea concurenței și a investițiilor în acest sector și promovarea dezvoltării serviciilor publice online.

ARTICOLUL 104 Cooperarea la nivel bilateral, regional și european ar urma să se bazeze pe următoarele principii:(a) respectarea integrității și a intereselor comunităților locale, în special în zonele rurale.

ARTICOLUL 107 (1) Părțile promovează înțelegerea reciprocă și cooperarea bilaterală în domeniul politicii regionale, inclusiv metode de formulare și de punere în aplicare a politicilor regionale, guvernanța și parteneriatul pe mai multe niveluri, cu un accent deosebit pe dezvoltarea zonelor defavorizate și pe cooperarea teritorială, având ca obiectiv stabilirea canalelor de comunicare și îmbunătățirea schimburilor de informații și de experiență între autoritățile naționale, regionale și locale, actorii socioeconomici și societatea civilă.

ARTICOLUL 108 (1) Părțile sprijină și consolidează implicarea autorităților locale și regionale în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră și regională și structurile de gestionare aferente, îmbunătățesc cooperarea prin instituirea unui cadru legislativ de abilitare, susțin și elaborează măsuri de consolidare a transfrontaliere și regionale.

ARTICOLUL 108 Alin. (2) (b) dezvoltarea capacității autorităților publice locale de a promova cooperarea transfrontalieră în conformitate cu reglementările și cu practicile UE.

ARTICOLUL 108 Alin. (2) c) schimbul de cunoștințe, de informații și de cele mai bune practici cu privire la politicile de dezvoltare regională pentru a promova bunăstarea economică a comunităților locale și dezvoltarea omogenă a regiunilor

MĂRFURI ARTICOLUL 154 Excepții generale (1) Nicio dispoziție din prezentul capitol nu se interpretează ca împiedicând adoptarea sau asigurarea respectării, de către oricare dintre părți, a unor măsuri în conformitate cu articolele XX și XXI din GATT 1994, precum și cu oricare dintre notele interpretative la articolele respective din GATT 1994, care sunt încorporate în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta. MD/EU/ro 147 (2) Părțile înțeleg că, înainte de a lua orice măsură pentru care este posibil să se ceară o justificare în temeiul articolului XX literele (i) și (j) din GATT 1994, orice parte care intenționează să ia o astfel de măsură furnizează celeilalte părți toate informațiile relevante și încearcă să găsească o soluție reciproc acceptabilă. În cazul în care nu se ajunge la un acord în termen de 30 de zile de la furnizarea acestor informații, partea poate aplica măsuri cu privire la marfa în cauză, în temeiul prezentului alineat. Atunci când împrejurări excepționale și critice necesită o acțiune imediată și fac imposibilă informarea sau examinarea prealabilă, partea care intenționează să ia măsuri poate să aplice imediat măsurile asigurătorii necesare în situația dată și informează imediat cealaltă parte cu privire la acestea.

ARTICOLUL 266 Măsuri de salvgardare Atunci când, în circumstanțe excepționale, plățile sau circulația capitalurilor provoacă sau amenință să provoace dificultăți serioase în funcționarea politicii cursului de schimb sau a politicii monetare în unul sau mai multe state membre sau în Republica Moldova, părțile în cauză pot adopta măsuri de salvgardare pentru o perioadă care nu depășește șase luni, în cazul în care astfel de măsuri sunt strict necesare. Partea care adoptă măsura de salvgardare informează de îndată cealaltă parte cu privire la adoptarea măsurii și prezintă, cât mai curând posibil, un calendar de eliminare a acesteia.

ARTICOLUL 271 Standardele de bază care reglementează atribuirea contractelor. (12) Entitățile contractante pot să utilizeze proceduri negociate numai în cazuri excepționale și definite, când utilizarea unei astfel de proceduri nu denaturează concurența.

ARTICOLUL 367 Alin. 2 (c) depun eforturi pentru a facilita eliminarea obstacolelor din calea comerțului sau a investițiilor în ceea ce privește mărfurile și serviciile cu o importanță deosebită pentru atenuarea schimbărilor climatice, cum ar fi energia regenerabilă durabilă și produsele și serviciile eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv prin adoptarea unor cadre de politică propice mobilizării celor mai bune tehnologii disponibile și prin promovarea unor standarde care să răspundă nevoilor ecologice și economice și care să reducă la minimum obstacolele tehnice în calea comerțului;

Alin. 2 (d) convin să promoveze un comerț cu mărfuri care să contribuie la crearea unor condiții sociale mai bune și a unor practici care protejează mediul, inclusiv mărfuri care fac obiectul unor scheme voluntare de asigurare a caracterului durabil al comerțului, cum ar fi comerțul echitabil și etic, etichetele ecologice și sistemele de certificare a produselor obținute din resurse naturale;

ARTICOLUL 418 Consiliul de asociere este informat în legătură cu progresul și punerea în aplicare a asistenței financiare și în legătură cu impactul acesteia asupra îndeplinirii obiectivelor prezentului acord. În acest scop, rganismele relevante ale părților își furnizează reciproc și permanent informații adecvate obținute în urma monitorizării și evaluării.

ARTICOLUL 450 Prin monitorizare se înțelege evaluarea continuă a progreselor înregistrate în punerea în aplicare și asigurarea respectării măsurilor care fac obiectul prezentului acord. Părțile cooperează, în cadrul organismelor instituționale înființate prin prezentul acord, pentru facilitarea procesului de monitorizare.

ARTICOLUL 452 Rezultatele monitorizării, inclusiv evaluările apropierii (1) Rezultatele activităților de monitorizare, inclusiv evaluările apropierii prevăzute la articolul 451 din prezentul acord, sunt examinate de către toate organismele competente instituite în temeiul prezentului acord. Aceste organisme pot adopta recomandări comune, convenite în unanimitate, care sunt transmise Consiliului de asociere.

ARTICOLUL 433 Dialogul politic și strategic, inclusiv cu privire la aspectele legate de cooperarea sectorială dintre părți, poate avea loc la orice nivel. Dialogul strategic la nivel înalt are loc periodic în cadrul Consiliului de asociere instituit prin articolul 434 din prezentul acord și în cadrul reuniunilor periodice ale reprezentanților la nivel ministerial ai părților, organizate de comun acord.

ARTICOLUL 434 (1) Se instituie Consiliul de asociere. Acesta supraveghează și monitorizează punerea în aplicare și aplicarea prezentului acord și reexaminează periodic funcționarea prezentului acord în lumina obiectivelor sale. (2) Consiliul de asociere se reunește la nivel ministerial la intervale regulate, cel puțin o dată pe an, precum și atunci când circumstanțele impun acest lucru. Consiliul de asociere se poate reuni în orice configurație, prin acord reciproc. (3) Pe lângă supravegherea și monitorizarea punerii în aplicare și a aplicării prezentului acord, Consiliul de asociere examinează toate problemele majore care apar în contextul acordului și orice alte aspecte bilaterale sau internaționale de interes comun.

ARTICOLUL 435 (1) Consiliul de asociere este compus din membri ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, pe de o parte, și din membri ai Guvernului Republicii Moldova, pe de altă parte. (2) Consiliul de asociere își stabilește propriul regulament de procedură. (3) Consiliul de asociere este prezidat, alternativ, de un reprezentant al Uniunii și de un reprezentant al Republicii Moldova. (4) După caz și prin acord reciproc, la lucrările Consiliului de asociere pot lua parte reprezentanți ai altor organisme, ca observatori.

ARTICOLUL 436 (1) În vederea realizării obiectivelor prezentului acord, Consiliul de asociere este împuternicit să ia decizii în domeniul de aplicare al prezentului acord. Aceste decizii sunt obligatorii pentru părți, care trebuie să ia măsurile adecvate, incluzând, dacă este necesar, acțiuni ale organismelor instituite în temeiul prezentului acord, pentru punerea în aplicare a deciziilor respective. De asemenea, Consiliul de asociere poate formula recomandări. Acesta adoptă deciziile și recomandările prin acord între părți, după finalizarea procedurilor interne respective. (2) În conformitate cu obiectivul de apropiere treptată a legislației Republicii Moldova de legislația Uniunii stabilit în prezentul acord, Consiliul de asociere va fi un forum pentru schimbul de informații privind legislația UE și cea a Republicii Moldova, atât în pregătire, cât și în vigoare, precum și privind măsurile de punere în aplicare, de asigurare a aplicării și de asigurare a conformității. (3) În conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, Consiliul de asociere este împuternicit să actualizeze sau să modifice anexele la prezentul acord, fără a aduce atingere vreunei dispoziții specifice de la titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord.

ARTICOLUL 448 Apropierea treptată Republica Moldova realizează apropierea treptată a legislației sale de dreptul Uniunii și de instrumentele internaționale menționate în anexele la prezentul acord, pe baza angajamentelor identificate în prezentul acord și în conformitate cu dispozițiile din anexele respective. Prezenta dispoziție nu aduce atingere niciunei dispoziții sau obligații specifice privind apropierea prevăzută în titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord.

ARTICOLUL 453 Îndeplinirea obligațiilor (1) Părțile iau toate măsurile generale sau specifice necesare pentru a își îndeplini obligațiile care le revin în temeiul prezentului acord. Acestea se asigură că obiectivele stabilite în prezentul acord sunt îndeplinite.

ARTICOLUL 454 Soluționarea diferendelor (1) În cazul în care între părți apare un diferend referitor la interpretarea, punerea în aplicare sau aplicarea cu bună-credință a prezentului acord, oricare dintre părți transmite celeilalte părți și Consiliului de asociere o cerere oficială de soluționare a diferendului. Prin derogare, diferendele referitoare la interpretarea, punerea în aplicare sau aplicarea cu bună-credință a titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord sunt guvernate exclusiv de capitolul 14 (Soluționarea diferendelor) din titlul respectiv.

ARTICOLUL 455 Măsuri adecvate în cazul neîndeplinirii obligațiilor (1) Orice parte poate lua măsuri adecvate, dacă chestiunea în cauză nu este soluționată în termen de trei luni de la data notificării unei cereri oficiale de soluționare a diferendului în conformitate cu articolul 454 din prezentul acord și dacă partea reclamantă consideră în continuare că cealaltă parte nu și-a îndeplinit o obligație prevăzută de prezentul acord. Cerința privind o perioadă de consultare de trei luni nu se aplică în cazurile excepționale prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol.

(3) Excepțiile menționate la alineatele (1) și (2) se referă la: (a) denunțarea prezentului acord care nu este sancționată de normele generale de drept internațional; sau (b) încălcarea de către cealaltă parte a unuia dintre elementele esențiale ale prezentului acord menționate la articolul 2 de la titlul I (Principii generale) din prezentul acord.

ARTICOLUL 458 (1) Părțile pot completa prezentul acord prin încheierea de acorduri specifice în orice domeniu care se încadrează în sfera de aplicare a acestuia. Aceste acorduri specifice fac parte integrantă din relațiile bilaterale globale reglementate de prezentul acord și constituie parte a unui cadru instituțional comun. (2) Fără a aduce atingere dispozițiilor relevante din Tratatul privind Uniunea Europeană și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nici prezentul acord și nici acțiunile întreprinse în temeiul acestuia nu afectează în vreun fel competențele statelor membre de a desfășura activități de cooperare bilaterală cu Republica Moldova sau de a încheia, după caz, noi acorduri de cooperare cu Republica Moldova.

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012

(3) Principiile bugetare fundamentale ar trebui menținute. Derogările existente de la aceste principii pentru anumite domenii, cum ar fi cercetarea, acțiunile externe și fondurile structurale, ar trebui revizuite și simplificate cât mai mult posibil, ținându-se cont de pertinența lor continuă, valoarea lor adăugată pentru buget și sarcina pe care o impun părților interesate.

(9) Conceptul de performanță în ceea ce privește bugetul ar trebui să fie clarificat. Performanța ar trebui legată de aplicarea directă a principiului bunei gestiuni financiare. De asemenea, ar trebui definit principiul bunei gestiuni financiare și ar trebui stabilită o legătură între obiectivele stabilite și indicatorii de performanță, rezultate și economie, eficiență și eficacitate în utilizarea creditelor. Din motive de securitate juridică, evitând totodată conflictele cu cadrele de performanță existente ale diferitelor programe, ar trebui definită terminologia legată de performanță, în special realizările și rezultatele.

(10) În conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare1, legislația Uniunii ar trebui să fie de înaltă calitate și ar trebui să se concentreze pe domeniile în care are cea mai mare valoare adăugată pentru cetățeni și este cât mai eficace și eficientă cu putință în realizarea obiectivelor comune de politică ale Uniunii. Evaluarea programelor de cheltuieli existente și a celor noi, precum și a activităților existente și noi care presupun cheltuieli semnificative poate contribui la atingerea respectivelor obiective.

(11) În conformitate cu principiul transparenței consacrat la articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), instituțiile Uniunii trebuie să acționeze în mod cât mai deschis cu putință. În ceea ce privește execuția bugetului, aplicarea principiului menționat implică faptul că cetățenii ar trebui să știe unde și în ce scop sunt cheltuite fondurile Uniunii. Astfel de informații promovează dezbaterea democratică, contribuie la participarea cetățenilor la procesul decizional al Uniunii, consolidează controlul instituțional și supravegherea cheltuielilor Uniunii și contribuie la creșterea credibilității acesteia. Comunicarea ar trebui să fie mai precisă și să urmărească sporirea vizibilității contribuției Uniunii pentru cetățeni. Obiectivele menționate ar trebui să fie realizate prin publicarea, preferabil folosind instrumente moderne de comunicare, a unor informații relevante privind toți destinatarii fondurilor finanțate din buget, care să țină seama de interesele legitime ale respectivilor destinatari în materie de confidențialitate și securitate și, în ceea ce privește persoanele fizice, de dreptul la respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal. Prin urmare, instituțiile Uniunii ar trebui să adopte o abordare selectivă în ceea ce privește publicarea informațiilor, în conformitate cu principiul proporționalității. Deciziile de publicare ar trebui să se bazeze pe criterii relevante, pentru a se furniza informații de interes real.

(12) Fără a se aduce atingere normelor privind protecția datelor cu caracter personal, ar trebui să se urmărească o transparență maximă în ceea ce privește informațiile referitoare la destinatari,. Informațiile privind destinatarii fondurilor Uniunii executate prin gestiune directă ar trebui să fie publicate pe un site dedicat al instituțiilor Uniunii, precum sistemul de transparență financiară, și ar trebui să includă cel puțin numele și localitatea destinatarului, cuantumul angajat din punct de vedere juridic și scopul măsurii. Informațiile respective ar trebui să ia în considerare criterii relevante, cum ar fi periodicitatea, tipul și importanța măsurii.

(20) În cazul gestiunii indirecte și partajate, persoanele, entitățile sau organismele desemnate care execută fonduri ale Uniunii ar trebui să pună la dispoziție informații privind destinatarii și destinatarii finali. În cazul gestiunii partajate, informațiile ar trebui să fie publicate în conformitate cu norme sectoriale specifice. Comisia ar trebui să pună la dispoziție informații privind un site unic, inclusiv o mențiune privind adresa acestuia, unde se pot găsi informațiile privind destinatarii și destinatarii finali.

(21) Pentru a asigura o mai mare claritate și transparență a datelor cu privire la instrumentele financiare executate prin gestiune directă și indirectă, este necesar să se reunească toate cerințele de raportare întrun singur document de lucru care să fie anexat la proiectul de buget.

(49) În ceea ce privește cheltuielile, relația dintre deciziile de finanțare, angajamentele bugetare globale și angajamentele bugetare individuale, precum și conceptele de angajament bugetar și juridic ar trebui clarificate pentru a stabili un cadru cât mai precis pentru diferitele faze de execuție a bugetului.

(56) Ar trebui pus un accent mai mare pe performanța și rezultatele proiectelor finanțate din buget. Prin urmare, în afară de formele de contribuție din partea Uniunii deja bine stabilite (rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv, costurile unitare, sumele forfetare și finanțarea la rate forfetare), este oportun să se definească o formă suplimentară de finanțare, care să nu fie legată de costurile operațiunilor relevante. Forma suplimentară de finanțare ar trebui să se bazeze pe îndeplinirea anumitor condiții ex ante sau pe rezultatele obținute, măsurate prin raportare la jaloane stabilite anterior sau prin indicatori de performanță.

(59) Pentru a recurge la evaluări și audituri și pentru a reduce sarcina administrativă asupra persoanelor și entităților care primesc fonduri din partea Uniunii, este important să se garanteze că orice informație deja disponibilă la nivelul instituțiilor Uniunii, al autorităților de management sau al altor organisme și entități care execută fonduri ale Uniunii este reutilizată pentru a evita cererile multiple adresate destinatarilor sau beneficiarilor.

(82) Informațiile privind detectarea timpurie a riscurilor și privind deciziile de excludere și de impunere a unor sancțiuni financiare unei persoane sau unei entități ar trebui centralizate. În acest sens, informațiile aferente ar trebui stocate într-o bază de date instituită și gestionată de Comisie, în calitate de proprietar al sistemului centralizat. Acest sistem ar trebui să funcționeze în conformitate cu dreptul la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

(86) Prezentul regulament ar trebui să încurajeze obiectivul de e-guvernare, în special folosirea datelor electronice în schimbul de informații dintre instituțiile Uniunii și terți.

(102) Ar trebui să se clarifice contribuția autorităților contractante la protecția mediului și la promovarea dezvoltării durabile, asigurându-se totodată că acestea obțin oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru contractele încheiate, în special impunând anumite etichete sau utilizând metode de atribuire adecvate.

(110) Odată cu comunicarea rezultatului unei proceduri, candidații și ofertanții ar trebui să fie informați cu privire la motivele pentru care a fost luată decizia respectivă și să primească o motivare detaliată pe baza conținutului raportului de evaluare.

(124) Este necesar să se clarifice domeniul de aplicare al titlului privind granturile, în special în ceea ce privește tipul de acțiune sau organismul eligibil pentru granturi, precum și în ceea ce privește angajamentele juridice care pot fi utilizate pentru a acoperi granturile. În special, deciziile de grant ar trebui eliminate treptat ca urmare a utilizării limitate a acestora și a introducerii treptate a granturilor electronice. Structura ar trebui să fie simplificată prin mutarea dispozițiilor privind instrumentele care nu sunt granturi în alte părți ale prezentului regulament. Natura organismelor care pot primi granturi de funcționare ar trebui clarificată prin a nu mai face referire la organisme care urmăresc un obiectiv de interes general al Uniunii deoarece respectivele organisme sunt acoperite de noțiunea de organisme care au un obiectiv ce se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii și o susține.

(125) Pentru a simplifica procedurile și a îmbunătăți lizibilitatea prezentului regulament, ar trebui simplificate și raționalizate dispozițiile privind conținutul cererilor de grant, al cererii de propuneri și al acordului de grant.

(127) Experiența rezultată din utilizarea finanțărilor sub forma unor sume forfetare, a unor costuri unitare sau la rate forfetare a indicat faptul că astfel de forme de finanțare simplifică în mod semnificativ procedurile administrative și reduc în mod considerabil riscul de eroare. Independent de domeniul de intervenție a Uniunii, sumele forfetare, costurile unitare și ratele forfetare constituie forme adecvate de finanțare și în special în cazul acțiunilor standardizate și recurente, cum ar fi mobilitatea sau activitățile de formare. În plus, întrucât cooperarea instituțională între administrațiile publice ale statelor membre și ale țărilor beneficiare sau partenere (înfrățirea instituțională) este pusă în aplicare de către instituțiile statelor membre, utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri este justificată și ar trebui să favorizeze implicarea acestora. Pentru asigurarea unei mai mari eficiențe, statele membre și alți destinatari ai fondurilor Uniunii ar trebui să poată recurge mai frecvent la opțiunile simplificate în materie de costuri. În contextul menționat, condițiile pentru utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare ar trebui să devină mai flexibile. Este necesar să se prevadă în mod explicit stabilirea unor sume forfetare unice care să acopere toate costurile eligibile ale acțiunii sau ale programului de lucru. În plus, pentru a susține axarea pe rezultate, ar trebui să se acorde prioritate finanțării bazate pe realizări. Sumele forfetare, costurile unitare și ratele forfetare bazate pe contribuții ar trebui să rămână o opțiune în cazul în care cele pe baza realizărilor nu sunt posibile sau adecvate.

(130) Chiar dacă ar trebui să se atingă potențialul utilizării mai frecvente a formelor simplificate de finanțare, ar trebui să se asigure respectarea principiului bunei gestiuni financiare și în special a principiilor economiei, eficienței și excluderii dublei finanțări. În acest scop, formele simplificate de finanțare ar trebui să asigure că resursele utilizate sunt adecvate pentru obiectivele care trebuie să fie îndeplinite, că nu se finanțează aceleași costuri de mai multe ori de la buget, că principiul cofinanțării este respectat și că se evită supracompensarea generală a destinatarilor. Prin urmare, formele simplificate de finanțare ar trebui să se bazeze pe date statistice sau contabile, pe mijloace obiective similare sau pe avize ale experților. În plus, ar trebui să se aplice în continuare verificări, controale și evaluări periodice adecvate.

(135) În contextul trecerii la granturile electronice și la achizițiile publice electronice, solicitanților și ofertanților ar trebui să li se solicite să furnizeze o dovadă a statutului lor juridic și a viabilității lor financiare doar o singură dată într-o anumită perioadă și nu ar trebui să li se impună să prezinte din nou documente justificative la fiecare procedură de atribuire. Prin urmare, este necesar să se alinieze cerințele referitoare la numărul de ani pentru care vor fi solicitate documentele în cadrul procedurilor de atribuire a granturilor sau al procedurilor de achiziții.

(171) Dispozițiile privind prezentarea conturilor și contabilitatea ar trebui simplificate și clarificate. Prin urmare, este oportun să fie grupate laolaltă toate dispozițiile privind conturile anuale și alte raportări financiare.

(205) Pentru a simplifica normele care reglementează utilizarea fondurilor și a reduce sarcina administrativă aferentă, statele membre ar trebui să recurgă în mai mare măsură la opțiuni simplificate în materie de costuri.

(216) Responsabilitățile autorităților de management în ceea ce privește verificarea cheltuielilor în cazul în care sunt folosite opțiuni simplificate în materie de costuri ar trebui precizate mai în detaliu.

(217) Pentru a se asigura că beneficiarii pot valorifica pe deplin potențialul de simplificare oferit de soluțiile de e-guvernanță în implementarea fondurilor ESI și a Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD), în special cu scopul de a facilita gestionarea electronică integrală a documentelor, este necesar să se clarifice faptul că nu este necesar un suport de hârtie dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

(225) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar trebui să continue, după 31 decembrie 2017, să acorde temporar sprijin tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), care locuiesc în regiuni afectate în mod disproporționat de concedieri masive. Pentru a permite acordarea de asistență continuă către NEET, modificarea la Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (29), care asigură această asistență, ar trebui să se aplice începând de la 1 ianuarie 2018.

(239) În temeiul Regulamentului (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (31), numai granturile și achizițiile pot fi în prezent utilizate pentru a sprijini acțiuni în domeniul infrastructurilor de servicii digitale. Pentru a se asigura funcționarea cât mai eficientă a infrastructurilor pentru servicii digitale, ar trebui puse la dispoziție și alte instrumente financiare pentru sprijinirea unor astfel de acțiuni, actualmente utilizate în cadrul MIE, inclusiv instrumente financiare inovatoare.

DECIZIA NR. 1/2014 A CONSILIULUI DE ASOCIERE UE-REPUBLICA MOLDOVA

Articolul 10 Proces-verbal (1) Cei doi secretari ai Consiliului de asociere întocmesc împreună un proiect de proces-verbal pentru fiecare reuniune. (2) Procesul-verbal cuprinde, ca regulă generală, pentru fiecare punct al ordinii de zi: (a) documentele prezentate Consiliului de asociere; (b) declarațiile a căror înscriere în procesulverbal a fost cerută de către un membru al Consiliului de asociere; precum și (c) chestiunile asupra cărora părțile au ajuns la un acord, cum ar fi deciziile adoptate, declarațiile convenite și concluzii. (3) Proiectul de proces-verbal se supune spre aprobare Consiliului de asociere. Consiliul de asociere aprobă proiectul de proces-verbal respectiv cu ocazia următoarei sale reuniuni. Ca alternativă, proiectul de proces-verbal poate fi aprobat în scris.

Articolul 11 Decizii și recomandări (4) Fiecare decizie a Consiliului de asociere intră în vigoare la data adoptării, cu excepția cazului în care decizia prevede altfel.

Articolul 14 Comitetul de asociere (1) În conformitate cu articolul 437 alineatul (1) din acord, Consiliul de asociere este asistat în exercitarea atribuțiilor sale de către Comitetul de asociere. Comitetul de asociere este alcătuit din reprezentanți ai părților, în principiu la nivel de înalți funcționari.

(2) Comitetul de asociere pregătește reuniunile și deliberările Consiliului de asociere, pune în aplicare, dacă este cazul, deciziile acestuia și asigură continuitatea relațiilor de asociere și buna funcționare a acordului în general. Comitetul de asociere examinează toate problemele care îi sunt transmise de către Consiliul de asociere, precum și orice alte probleme care pot să apară în cadrul aplicării acordului. Comitetul de asociere prezintă Consiliului de asociere, spre aprobare, propuneri sau proiecte de decizii sau recomandări. În conformitate cu articolul 438 alineatul (2) din acord, Consiliul de asociere poate delega competența de a lua decizii Comitetului de asociere.

(3) Comitetul de asociere adoptă deciziile și formulează recomandările pentru care a fost autorizat în temeiul acordului.

(4) În cazul în care acordul menționează o obligație sau o posibilitate de consultare sau în cazul în care părțile decid de comun acord să se consulte reciproc, aceste consultări pot avea loc în cadrul Comitetului de asociere, cu excepția cazurilor în care acordul prevede altfel. Consultările pot continua în cadrul Consiliului de asociere, în cazul în care părțile convin astfel.

ANEXA II. REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL COMITETULUI DE ASOCIERE ȘI AL SUBCOMITETELOR

Articolul 1 Dispoziții generale (2) Comitetul de asociere pregătește reuniunile și deliberările Consiliului de asociere, pune în aplicare, dacă este cazul, deciziile Consiliului de asociere și asigură continuitatea relațiilor de asociere și buna funcționare a acordului în general. Comitetul de asociere examinează toate problemele care îi sunt transmise de Consiliul de asociere, precum și orice alte probleme care pot să apară în cadrul punerii în aplicare curente a acordului. Comitetul de asociere prezintă Consiliului de asociere, spre adoptare, propuneri sau proiecte de decizii sau recomandări. (3) Astfel cum se prevede la articolul 437 alineatul (2) din acord, Comitetul de asociere este compus din reprezentanți ai părților, în principiu la nivel de înalți funcționari, care sunt responsabili pentru chestiunile specifice urmând a fi abordate în cadrul unei anumite reuniuni. (5) Astfel cum se prevede la articolul 438 alineatul (3) din acord, Comitetul de asociere are competența de a adopta decizii în cazurile prevăzute în acord și în domeniile în care Consiliul de asociere i-a delegat competențe. Aceste decizii sunt obligatorii pentru părți, care iau măsurile necesare pentru a le pune în aplicare. Comitetul de asociere adoptă deciziile prin acord între părți, după finalizarea procedurilor interne în vederea adoptării lor.

Articolul 3 Reuniuni (1) În afara cazului în care părțile convin altfel, Comitetul de asociere se întrunește în mod regulat, cel puțin o dată pe an. Se pot ține sesiuni extraordinare ale Comitetului de asociere la cererea oricăreia dintre părți, dacă părțile sunt de acord. (2) Fiecare reuniune a Comitetului de asociere este convocată de președintele acestuia la locul și data stabilite de comun acord de către părți. Convocarea la reuniune este transmisă membrilor de către secretariatul Comitetului de asociere cel târziu cu 28 de zile calendaristice înainte de începerea reuniunii, cu excepția cazului în care părțile convin altfel. (4) În măsura posibilităților, reuniunea obișnuită a Comitetului de asociere este convocată cu suficient timp înainte de reuniunea obișnuită a Consiliului de asociere. (5) În mod excepțional și dacă părțile convin în acest sens, reuniunile Comitetului de asociere pot fi desfășurate și prin orice mijloace tehnologice convenite, de exemplu prin videoconferință.

Articolul 11 Decizii și recomandări (1) În cazurile specifice în care acordul conferă competența de a lua decizii sau în cazul în care această competență i-a fost delegată de către Consiliul de asociere, Comitetul de asociere ia decizii. De asemenea, Comitetul de asociere formulează recomandări. Deciziile și recomandările se adoptă de comun acord între părți și după finalizarea procedurilor lor interne respective. Fiecare decizie sau recomandare se semnează de către președintele Comitetului de asociere și se autentifică de către cei doi secretari ai Comitetului de asociere.

Articolul 16 Subcomitete, comitete sau organisme special. (1) În conformitate cu articolul 439 alineatele (1) și (3) din acord, Comitetul de asociere poate decide să înființeze subcomitete în domenii specifice necesare pentru punerea în aplicare a acordului, altele decât cele prevăzute în acord, pentru a asista Comitetul de asociere în exercitarea atribuțiilor sale. Comitetul de asociere poate decide desființarea oricărui astfel de subcomitet și poate stabili sau modifica regulamentul de procedură al acestuia. În afara cazului în care se decide altfel, subcomitetele își desfășoară activitatea sub autoritatea Comitetului de asociere, căruia îi transmit rapoarte după fiecare reuniune. (2) În afara cazului în care există dispoziții diferite prevăzute de acord sau convenite în cadrul Consiliului de asociere, prezentul regulament de procedură se aplică mutatis mutandis oricărui subcomitet menționat la alineatul (1). (3) Reuniunile subcomitetelor pot fi organizate în mod flexibil, în funcție de necesități, fie în persoană, la Bruxelles sau în Republica Moldova, fie, de exemplu, prin videoconferință. Subcomitetele acționează ca platformă pentru monitorizarea progreselor privind apropierea în domenii specifice, pentru discutarea anumitor chestiuni și probleme generate de acest proces și pentru formularea unor recomandări și concluzii operaționale.