Caută 
2 MIN
La aproape opt ani de la lansare, proiectul Fast Danube, ce are drept obiectiv identificarea studiilor tehnice pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, are șase să rămână „pe uscat”, blocat în proceduri și negocieri interminabile.
Dincolo de hățișurile birocratice, partea bulgară nu pare foarte motivată în finalizarea acestui proiect, iar în aceste condiții principala axă de transport fluvial a Uniunii Europene, respectiv Rin – Main – Dunăre, rămâne utilizabilă doar parțial și în condiții adesea foarte dificile.
Proiectul „Fast Danube – Asistență tehnică pentru revizuirea și completarea studiului de fezabilitate privind îmbunătățirea condițiilor de navigație, pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și studii complementare” a fost aprobat spre finanțare în cadrul Apelului CEF Transport 2014.
Parteneri în proiect sunt cele două administrații de cale navigabilă din România și Bulgaria, respectiv Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați (lider de proiect) și Agenția pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) Ruse.
Contractul de finanțare a fost semnat în 2015, valoarea totală a proiectului fiind de 5,25 milioane de euro, 85 la sută din finanțare fiind asigurată din fondurile europene de coeziune.
Obiectivul principal al proiectului este de a identifica soluțiile tehnice ce urmează să fie puse în aplicare în vederea asigurării condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și desfășurarea transportului pe Dunăre în condiții de siguranță pe tot parcursul anului.
De ce e necesar proiectul
În conformitate cu recomandările Comisiei Dunării, pe segmentul româno-bulgar al Dunării ar trebui asigurată o adâncime de minim 2,5 metri la Etiajul de Navigație și de Regularizare – ENR, o lățime a șenalului de 180 metri și o rază de curbură de 1.000.
Numai că, în special în perioadele de vară – toamnă, debitele scad considerabil, iar condițiile de navigație au mult de suferit. Dat fiind faptul că dragajele de întreținere au o eficacitate doar pe termen scurt, cele două administrații și-au propus să identifice niște soluții pe termen lung.
O serie de studii preliminare existau încă din 2011, însă acestea trebuiau actualizate, atât din cauza modificărilor morfologice și hidrodinamice ale albiei Dunării, cât și a modificării legislației europene.
Fast Danube își propunea să rezolve toate aceste probleme: să identifice soluțiile tehnice și deschidă calea obținerii acordurilor de mediu pentru demarare proiectării și execuția lucrărilor propriu-zise, astfel încât navigația pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării să fie la standardele așteptate de transportatori.
Citeşte mai mult pe presshub.ro
