Caută 
3 MIN
„Ziarul de Iaşi“ publică în ediţia electronică de astăzi rapoartele Comisiei de analiză întrunite după ce Comisia de Etică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi a fost somată să dea un răspuns în cazul presupusului plagiat în teza de doctorat a fostului procuror-şef al DIICOT, Codruţ Olaru. Documentele ne-au fost puse la dispoziţie de reprezentanţii CEMU, urmând ca în perioada următoare să publicăm şi raportul transmis de Comisia de Etică, nu doar cele ale comisiei de analiză.
Reamintim că, în ediţia de ieri, „Ziarul de Iaşi“ a prezentat că au fost întruniţi trei experţi ai universităţii care au analizat teza de doctorat, dar nu s-au putut pune de acord asupra unui raport comun. Prof.dr. Carmen Tamara Ungureanu, coordonatorul Şcolii de Doctorat de la Facultatea de Drept, a dat un verdict de neplagiat, alegând în mod intenţionat să nu ia în considerare mai multe elemente din sesizările depuse. La polul opus, Dan Cristea, de la Informatică, membru corespondent al Academiei Române, şi Alin Marius Andrieş, de la Facultatea de Economia şi Administrarea Afacerilor, care a participat ca expert CNATDCU în alte evaluări de teze de doctorat, au dat un raport care a concluzionat că lucrarea este un plagiat evident şi au solicitat retragerea tezei.
Selecţia candidaţilor a fost ciudată: ei au fost numiţi printr-o hârtie primită de la Secretariatul general al Universităţii, semnată de prorectorul Cătălin Tănase, responsabil cu programele de master şi de studii doctorale. Toţi trei au fost contactaţi telefonic de „Ziarul de Iaşi“, dar niciunul nu a ştiut să explice cum anume s-a desfăşurat procedura de selecţie.
RAPORT – Carmen Tamara Ungureanu
RAPORT – Dan Cristea şi Alin Marius Andrieş
Din documentele publicate de „Ziarul de Iaşi“ se observă că analiza tezei a pornit de la o serie de elemente comune, dar că prof.dr. Carmen Tamara Ungureanu a ales să se bazeze doar pe analiza softului antiplagiat TurnitIn, şi nu pe analiza punct cu punct din sesizarea depusă de Liga Studenţilor de la UAIC, care a fost luată în considerare de ceilalţi doi evaluatori.
„Limbajul juridic folosit în lucrările de specialitate nu poate prezenta multe variaţii, iar ideile inovatoare apar rar. (…) Considerăm că suspiciunea de plagiat a întregii teze de doctorat nu se confirmă. În plus, considerăm că ar fi profund nedrept ca o teză să fie considerată a fi plagiată când textele preluate nu afectează, în ansamblu, substanţa lucrării şi originalitatea ei“, a punctat prof.dr. Carmen Tamara Ungureanu.
La polul opus, ceilalţi doi cercetători notează elemente covârşitoare de plagiat, în peste 31 de pagini, dar şi o suspiciune rezonabilă în alte zeci de pagini. Aceştia demontează şi analiza făcută de prof.dr. Ungureanu, menţionând că ea s-a bazat integral pe softul de antiplagiat în condiţiile în care softul trebuie folosit pentru probarea existenţei fraudelor, nu pentru a demonstra lipsa lor. Mai concret, dacă softul nu descoperă frauda, nu înseamnă că ea nu există.
„Faptul că TurnitIn sau alt program nu semnalează o anumită similitudine nu trebuie considerat ca probă că respectiva incriminare (găsită pe altă cale) nu e validă, ci e doar dovadă că acel program nu a avut acces la respectiva sursă. În cazul pe care îl analizăm, de exemplu, sursa principală de inspiraţie ilicită a autorului tezei este volumul Criminalitatea organizată şi spălarea banilor, al autorului Gheorghe Mocuţă, lipseşte din sursele programului folosit de UAIC“, se precizează în raportul citat.
