REVOLTĂTOR: Finanţele ieşene ne-au luat banii ca să plătească datoriile imense ale rudei primului ministru

Pe 27 decembrie 2017, în a treia zi de Crăciun, funcţionarii Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi întocmeau un ordin de plată prin care plăteau din bani publici o eroare gravă a colegilor lor. Documentul avea numărul 14.815 şi stabilea achitarea a aproape jumătate de milion de lei către o firmă pe nume Wavin România. Banii publici decontau o eroare prin care finanţiştii au favorizat o firmă deţinută de cumnatul lui Victor Ponta, premier în funcţie la momentul „faptei“. Cazul este investigat în prezent de procurori, care urmează să stabilească dacă eroarea a fost intenţionată sau nu.

Eroare sau intenţie?

Povestea cu iz penală de la Finanţe a început la finele anului 2014, când România era condusă de Victor Ponta ca prim-ministru, iar cumnatul său, ieşeanul Iulian Her­ţanu, încă nu avea probleme cu legea. Herţanu administra atunci o firmă pe nume Grossman Engeneering Group, care, în baza unui contract de ipotecă mobiliară, era executat silit de o altă societate, pe nume Wavin România. În cadrul acelui dosar de executare, DGRFP – Trezoreria Operativă Iaşi, era terţ poprit, adică avea obligaţia ca orice sumă întra în contul debitorului, Grossman, să o vireze către creditorul Wavin, până la concurenţa datoriei.

Potrivit unor informaţii obţinute de „Ziarul de Iaşi“ din hotărârile judecătoreşti, pe 10 decembrie 2014 Grossman a primit în cont suma de 1,8 milioane de lei. Banii erau viraţi de o firmă despre care, ulterior, DNA a precizat că ar fi fost implicată alături de Grossman în fapte de corupţie: Hidro Prahova, firmă din siajul familiei Cosma de la Prahova, apropiată de Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă. La acel moment, reprezentanţii Grossman ştiau că sunt executaţi silit de către Wavin, executarea silită fiind demarată de mai multe luni. Pe 11 decembrie 2014, adică la o zi după viramentul făcut de Hidro Prahova, Fiscul ieşean a fost înştiinţat şi el de poprire, din acea zi având obligaţia să achite către Wavin datoria pe care o avea Grossman.

„La data de 12.12.2014 (dată la care terţul, adică Fiscul ieşean, era deja obligat să indisponibilizeze şi să consemneze creanţa pentru care fusese înfiinţată poprirea), terţul poprit a eliberat suma de 800.000 lei către debitoare, precum şi alte sume către terţi, pentru plata unor facturi“, se arată într-o sentinţă judecătorească. La acel moment, Fiscul ieşean ar fi trebuit să vireze către Wavin aproximativ 520.000 de lei, în baza popririi, însă nu a trimis către această firmă decât 25.000 de lei, şi asta abia în ianuarie 2015. Restul, în final, s-a decontat din banii noştri, ai tuturor contribuabililor. Iată cum!

Proces complicat între Fisc şi Wavin

Firma Wavin, care are ca obiect de activitate „fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic“ şi are capital olandez, s-a îndreptat în instanţă împotriva Finanţelor ieşene. În 2015 a câştigat un proces prin care judecătorii au stabilit că funcţionarii ieşeni sunt de vină pentru neexecutarea Grossman şi, ca atare, au obligat instituţia să achite 494.756,08 lei către Wavin. Decizia a fost luată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi a rămas definitivă, la Tribunal, pe 23 martie 2016. În baza acelei sentinţe, Wavin a apelat din nou la un birou de executări silite, de această dată cerând executorului să recupereze banii de la Finanţele ieşene. Doar că reprezentanţii instituţiei ieşene au refuzat să plătească suma stabilită de instanţă, ceea ce nu a făcut decât ca dobânda aferentă celor aproape 500.000 de lei să crească. În 2017, Wavin dă din nou în judecată Finanţele ieşene, de această dată la Judecătoria Iaşi. I-a chemat în instanţă atunci şi pe funcţionarii Gabriela Cozmei şi Nadia Arnăutu, dar şi pe directorul Marian Bosianu, pe care i-a acuzat că au prejudiciat firma deoarece nu au vrut să pună în executare sentinţa prin care Fiscul a fost obligat să plătească jumătatea de milion de lei. În timpul acestui proces, pe 27 decembrie 2017, în a treia zi de Crăciun, Finanţele au plătit 494.000 de lei către Wavin, motiv pentru care această firmă a cerut continuarea procesului doar pentru dobândă. Sentinţa a fost dată pe 5 octombrie 2018 şi a stabilit ca Fiscul trebuie să mai plătească dobânzi de 50.000 de lei, pentru perioada 24.03.2016-27.12.2017, adică de la momentul deciziei definitive de la Bucureşti şi până la punerea ei în executare. Dacă nu le-ar fi luat 1 an şi 9 luni funcţionarilor ieşeni să aplice o hotârăre judecătorească definitivă, atunci dobânda stabilită pentru o sumă decontată din bani publici – la rândul ei pentru o greşeală birocratică, ar fi fost mai mică.

Ce spune şeful Finanţelor

Prin sentinţa Judecătoriei Iaşi, funcţionarii Cozmei şi Arnăutu, dar şi directorul Marian Bosianu, au fost exoneraţi de acuzaţiile de prejudiciere aduse de firma Wavin. Motivul: „Instanţa reţine că aceştia au doar calitatea de funcţionari publici în cadrul instituţiei pârâte, motiv pentru care nu le poate fi imputată acestora neexecutarea ori întârzierea executării obligaţiei dispuse în sarcina terţului poprit de către instanţa de judecată“. De menţionat că funcţionarii au fost daţi în judecată doar pentru că nu au vrut să aplice hotărârea judecătorească de la Bucureşti. Contactat telefonic, ieri, de ziar, Marian Bosianu s-a arătat încrezător că nu va fi găsit vinovat nici de instanţa de control judiciar, în condiţiile în care instituţia care o conduce a formulat apel împotriva deciziei prin care a fost obligată să plătească dobânzi de 50.000 de lei şi, ca atare, actualul director al DGRFP Iaşi are calitatea de intimat şi în procesul de la Tribunal. Următorul termen va avea loc zilele următoare, pe 4 iunie 2019. Marian Bosianu ne-a precizat că funcţionarii care au greşit nu au fost cercetaţi disciplinar deoarece, spune el, ar mai fi procese pe rol. Singurul proces identificat de ziar e cel de la Tribunal, din apel, în care Finanţele contestă plată dobânzii, în condiţiile în care a plătit datoria principală, deci a admis eroarea birocratică.

Dincolo de ipotetica anchetă administrativă de la Finanţe, cazul a ajuns şi în vizorul organelor de anchetă. „În februarie 2018 am transmis unei unităţi de Parchet raportul de control realizat de structura de specialitate din cadrul instituţiei noastre pentru a se stabili dacă sunt constituite elementele unei infracţiuni“, ne-a spus Bosianu.

Potrivit articolului 298 din Codul Penal „încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă“. E una dintre infracţiunile pe care, în ultimii ani, coaliţia de guvernare a încercat să o scoată din spectrul penal.