Spitalul de Copii, cel mai murdar din Iași și locul unde se cer cele mai multe șpăgi. Cuza și Spiridon, la capătul opus. Diverse TOP-uri

Mecanismul de feedback al pacientului a început să fie publicat încă din anul 2018. În lista de pe site-ul Guvernului apar 18 unităţi medicale din judeţul Iaşi, din care 13 sunt din municipiul Iaşi şi cinci din Paşcani, Tg. Frumos, Hârlău, Grajduri. Lună de lună, pacienţii abia externaţi sunt invitaţi să răspundă la chestionare de satisfacţie privind calitatea serviciilor medicale şi la interacţiunea cu cadrele medicale, dar şi să spună cât de mulţumiţi sau nemulţumiţi sunt de curăţenia din spital, dacă s-au simţit mai bine după externare, dacă ar recomanda şi altora spitalul în care s-au tratat, dacă li s-a cerut şpagă şi dacă sunt dispuşi să raporteze şpaga cerută responsabilului anticorupţie din Ministerul Sănătăţii.

Chestionarul constă din zece întrebări. Răspunsurile nu sunt obligatorii, astfel încât, pentru judeţul Iaşi, numărul celor care au răspuns a scăzut de la 17.376 la prima întrebare, la 16.724 de răspunsuri la ultima întrebare. Pornind de la acest date, am analizat situaţia spitalelor din judeţ în anul 2021, ultimul an întreg după care se poate face o anualizare a cifrelor. Astfel, am reuşit să vedem ce îi nemulţumeşte cel mai mult pe pacienţi şi care sunt problemele cele mai mari, pentru fiecare spital în parte. În final, pe baza răspunsurilor, am realizat un top al celor mai apreciate spitale din Iaşi.

Servicii medicale – La întrebarea „Cât de mulţumit sunteţi de serviciile medicale oferite de spital?”, 17% dintre pacienţii din cele 13 spitale din municipiul Iaşi care au completat sondajul de satisfacţie au răspuns că sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi. Cele mai proaste servicii medicale, aşa cum reiese din răspunsurile pacienţilor, au fost oferite în luna septembrie, când 19,28% din totalul pacienţilor din judeţul Iaşi care au răspuns la chestionarele de satisfacţie s-au declarat nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi. Un alt vârf mai fusese atins în luna martie, când aproape 18% au dat un răspuns negativ la această întrebare. Conduc în topul negativ Spitalul de Neurochirurgie, cu 22%, şi Spitalul de Copii, cu 21,7% de răspunsuri negative (nemulţumit sau foarte nemulţumit de serviciile medicale). Le urmează Spitalul de Boli Infecţioase, cu 19,3% raspunsuri negative.

Iar dacă datele statistice oferă o imagine de ansamblu, review-urile Google de la fiecare spital nuanţează problemele.

Utilizatorul Nico Nicole scria recent despre Spitalul de Copii: “Stai ore întregi pe hol fără să te bage nimeni în seamă. Triajul constă în întrebări de «bază»: nume, vârstă, OCUPAŢIA PĂRINŢILOR. Nu îţi consultă nimeni copilul, nu îi verifică temperatura, nu te întreabă ce are măcar. Cotizăm de zeci de ani, din generaţie în generaţie, ca să murim pe holurile unui spital infect, pentru care o mână de var dată peste pereţii scorojiţi şi infecţi costă zeci de milioane de euro”.

Irina Cebonaş, acum două luni, relata experienţa ei de la Spitalul de Neurochirugie: “Am stat în aşteptare pe un pat 7 ore, ca să mi se pună o perfuzie cu ser şi cu paracetamol, şi nici urmă de un doctor… Şi până la urmă am plecat, nu am rezistat să mai stau… Şi ajungi la final ca să vină asistentul şi să îţi recomande totuşi să mergi la privat, că acolo e altceva. Pentru ce mai plătim asigurări? Ca să venim în spitale şi nici măcar o consultaţie să nu primim? Să va fie ruşine!!!”.

Cristian Neculai, acum trei luni, după experienţa sa la Spitalul de Infecţioase: „Toţi trebuiesc daţi afară.. Şi tot ce-nseamnă personal pe evaluări şi examene drastice”.

La polul opus, cele mai apreciate sunt serviciile medicale oferite la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă” (cu un procent al insatisfacţiei privind calitatea serviciilor medicale de 11% – jumătate din cât a înregistrat Spitalul de Neurochirurgie), Institutul Regional de Oncologie (15,3% răspunsuri negative) şi Spitalul „Sf. Spiridon” (15,4%).

Implicarea medicilor – Medicii i-au nemulţumit cel mai mult pe pacienţii din Iaşi în luna martie, când 16,73% dintre respondenţi s-au declarat nesatisfăcuţi de activitatea şi implicarea acestora, şi în luna septembrie (16,77% insatisfacţie). Per total, 15 pacienţi din 100 nu sunt mulţumiţi de cum s-a implicat medicul în tratarea lor. La Spitalul de Neurochirurgie, un pacient din cinci e nemulţumit de medici (20,3% răspunsuri negative) şi cam tot la fel e situaţia şi la Spitalul de Copii (18,3% răspunsuri negative). Pe locul trei se află Spitalul CF Iaşi, unde 17,1% dintre pacienţi s-au declarat nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de implicarea medicilor.

În urmă cu 7 luni, un review Google referitor la Spitalul de Neurochirurgie: „Mama a fost transferată aici de la UPU Sf. Spiridon. A stat o zi internată în acest spital (…) Nu durează mult şi în acea seară sunt înştiinţat telefonic de un aşa-zis medic neurolog de acolo, spunându-mi pe un ton de victimă al abuzului domestic că mama mea «nu este într-o stare atât de gravă încât să fie nevoită sa stea internată acolo, şi că dânsa NU ESTE PRIORITATEA LUI» şi că «trebuie să vin la UPU s-o iau pe mama de acolo, pentru că ea nu este internată propriu-zis în spital». Am vrut să-i mai adresez o întrebare, să mă lămurească şi pe mine mai concret, dar nu am apucat, că deja închisese”.

În schimb, medicii de la Maternitatea Cuza Vodă (13,30%), IRO (13,9%) şi Spitalul Sf. Spiridon (14,4%) au beneficiat de cel mai mic număr de aprecieri negative.

Simona Cojocaru-Năstruţ scria acum două luni, după internarea în la Sf. Spiridon: “Nişte medici minunaţi! Nu am aşteptat foarte mult şi chiar s-a observat interesul! Multumesc frumos! Singurul lucru de zis este ca ar fi necesară o renovare!”.

Curăţenia – Au fost şi cei mai mulţi pacienţi care au dat răspunsuri negative în ce priveşte curăţenia. Din analiza celor 14.408 răspunsuri date de pacienţii spitalelor din oraş la întrebarea „Cât de mulţumit sunteţi de curăţenia din spital?” reiese că 16,5% au fost nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi în 2021. Au fost, de fapt, patru valuri succesive de nemulţumire, descrescătoare, cu vârfuri atinse în martie (18,57%), iulie (18,11%), septembrie (17,25%) şi noiembrie (16,32%).

Cele mai curate spitale, după cum reiese din răspunsurile pacienţilor, sunt IRO, unde „doar” 10,9% dintre pacienţi s-au declarat nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de curăţenie, Maternitatea Cuza Vodă (11.7% răspunsuri negative) şi Spitalul de Recuperare (12,2% răspunsuri negative).

Chestionarele ne lasă însă să vedem şi care sunt cele mai murdare spitale. Iar la acest capitol un spital din municipiul Iaşi se desprinde detaşat de celelalte: este vorba, din nou, de Spitalul de Copii, unde peste un sfert (26,5%) dintre răspunsuri au fost negative. Alături de acesta, cele mai murdare spitale din Iaşi, în opinia pacienţilor, au fost Spitalul de Pneumoftiziologie (21,1% insatisfacţie) şi Spitalul Sf. Spiridon (19,9%).

Câteva opinii despre curăţenie din comentariile pacienţilor: Nicoleta Vatamanu, Spitalul de Copii – “Am fost internată cu cea mică şi asistenţa lasă de dorit. Wc mic şi murdar, fără săpun lichid etc.”; Daniel Cristea, Spitalul de Copii – „Spital foarte murdar, asistenţi agresivi, condiţii de internare foarte proaste”; Ana Todică, Sf. Spiridon – „Greu de spus în cuvinte. Pe secţia oftalmologie este jale! Cred că nu s-a mai renovat de pe timpul lui Ceauşescu, văruit sau adus alte îmbunătăţiri. Paturi lenjerii, uşi, jalnice. Mobilier… nişte improvizaţii. Mâncarea oferită? Nu că sunt eu mofturoasă, dar două zile nu am mâncat nimic. Sala de operaţie primitivă, cu multe lipsuri de neconceput. Nu au cele necesare tratării bolnavilor: mi-am cumpărat eu antibioticul necesar pentru postopertatoriu”.

Medicamente şi materiale sanitare – Ana Todică, din comentariul de mai sus, a fost unul din cei 11% din pacienţi care au declarat că au fost nevoiţi să-şi cumpere medicamente sau alte materiale sanitare. În a doua jumătate a anului numărul bolnavilor trimişi să-şi cumpere singuri medicamente sau materiale a fost mai mare decât în prima jumătate. Ar părea că spitalele din Iaşi îşi gestionează relativ bine achiziţiile de medicamente şi materiale sanitare. 17.177 de pacienţi din toate spitalele din judeţ au răspuns la întrebarea „A fost nevoie să cumpăraţi medicamente sau alte materiale sanitare?”, iar dintre ei, doar 10% au răspuns DA. Dintre spitalele din municipiul Iaşi, Spitalul de Neurochirurgie pare a fi cel mai prost aprovizionat, de vreme ce 16,7% dintre pacienţi au declarat că şi-au cumpărat singuri cele necesare. Pe locul doi, Spitalul Socola (15,4%) şi pe trei – Spitalul de Copii (13,6%). La polul opus: IBCV, IRO şi Spitalul de Recuperare.

Activitatea şi implicarea asistentelor – La întrebarea „Cât de mulţumiţi sunteţi de activitatea şi implicarea asistentelor medicale?”, rezultatele chestionarului dezvăluie o mică surpriză: deci, procentual diferenţele nu sunt mari, pacienţii sunt mai satisfăcuţi de activitatea asistentelor medicale decât de cea a medicilor. Astfel, 14,7% din cei care au răspuns la întrebare sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de activitatea şi implicarea asistentelor medicale, în vreme ce procentul celor care au răspuns negativ în ce-i priveşte pe medici e de 16,5%. În zona nemulţumirilor apar din nou Spitalul de Copii (procent de insatisfacţie 20,2%), Spitalul de Neurochirurgie (18,9%) şi Spitalul de Boli Infecţioase (16,5%). În schimb, apreciată este activitatea asistentelor de la Maternitatea Cuza Vodă (doar 11,7% răspunsuri negative), Sf. Spiridon şi IBCV.

Diagnostic şi tratament – Fiecare al zecelea pacient care ajunge la un spital din Iaşi nu înţelege explicaţiile care i se dau referitoare la diagnostic şi tratament. Poate părea puţin, dar asta înseamnă, de fapt, că sunt câteva mii de pacienţi care pleacă în fiecare an din spital fără să li se fi explicat pe înţelesul lor de ce boală suferă şi ce ar trebui să facă în continuare, până la vindecarea completă. La această întrebare au răspuns 17.093 de pacienţi, din care 1.690 au declarat că nu au primit explicaţii clare referitoare la diagnostic şi tratament. Cei mai mulţi dintre cei care au plecat nelămuriţi de la spital au fost trataţi la Spitalul de Copii (16%), Infecţioase (15,7%) şi Maternitatea Elena Doamna (12,1%).

Comentariul ieşencei Raluca R. (Spitalul de Copii): “Am ajuns cu fetiţa de 1 an şi 4 luni la urgenţe, noaptea, din cauza unei tuse care îi provoca probleme respiratorii. I s-a pus diagnosticul de laringită şi ni s-a comunicat că este necesară internarea. Ajunsă cu copilul la etajul 5, pediatrie, am fost primite de un medic rezident şi o doamnă asistentă, care se temeau să sune medicul de gardă pentru a consulta copilul. Odată intrată în sala de consultaţii, doamna doctor, vizibil iritată şi deranjată că a fost trezită, mi-a spus încă de la intrare că fetiţa nu are nimic, cu atât mai mult nu are laringită. A ieşit pe hol ţipând «Eu nu îi înţeleg pentru ce vin aici»“.

Mirela Marcus a relatat o experienţă oarecum asemănătoare, trăită la IRO: “Din nefericire am ajuns pe acolo, personalul medical în special asistenţii medicali de la recoltari din amfiteatru lasă foarte mult de dorit! Ar trebui să le fie ruşine la modul în care se comportă cu bieţii oameni… În definitiv şi la urma urmei, salariul le este plătit de bolnavi! Nu se poate ca în 2021 să-ţi fie frică să întrebi ceva, să spui ceva, etc. etc”.

Cel mai bine comunică cu pacienţii cadrele medicale de la Institutul de Boli Cardiovasculare, după cum reiese din raspunsurile pacienţilor.

Nu recomand – 11% dintre bolnavii trataţi la spitalele din judeţul Iaşi nu ar recomanda unor apropiaţi să se interneze în acelaşi spital. Aproape 21% din cei care au avut copii internaţi la Spitalul de Copii nu ar recomanda unei persoane apropiate să se trateze acolo. Este urmat de Spitalul de Psihiatrie Socola şi de Maternitatea Elena Doamna. În schimb, 96,5% ar recomanda Institutul de Boli Cardiovasculare, 95,4% ar recomanda IRO şi 94,7% ar recomanda Spitalul de Recuperare.

Starea după externare – La fiecare sută de pacienţi externaţi din unităţile din sistemul medical ieşean, 13 spun că starea lor nu s-a îmbunătăţit după ieşirea din spital. Iar cei care dau cele mai multe răspunsuri negative provin de la Socola (21,8%), Neurochirurgie (18,7%) şi Spitalul de Pneumoftiziologie (17,4%). Sub 10% răspunsuri negative au înregistrat doar două spitale: Maternitatea Cuza Vodă (5,1%) şi Spitalul CF Iaşi (7,4%).

Şpagă sau atenţii – Salariile medicilor şi ale asistentelor au crescut în ultimii ani, iar pandemia a adăugat pe fluturaşul de plată al acestora şi sporuri COVID. Cu toate acestea, nu au dispărut complet cazurile în care pacienţilor li se cer bani sau atenţii de către medici sau asistente (1,17% dintre pacienţi spun că, în anul 2021, în spitalele din judeţul Iaşi, medicii sau asistenţele le-au cerut şpagă). 199 de pacienţi din judeţul Iaşi au adus la cunoştinţa şefilor din sistemul de sănătate că medicii sau asistentele le-au cerut bani sau atenţii. La această întrebare au răspuns 16.984 de pacienţi. Raportat la această cifră, procentul celor cărora li s-a solicitat şpagă (1,17% în tot judeţul) poate părea mic. Dar nu e de neglijat. Vorbim de aproape 200 de persoane care au simţit că nu pot beneficia de un tratament adecvat dacă nu oferă oferă bani sau atenţii.

Spitalul de Copii (1,8%), Maternitatea Elena Doamna (1,7%) şi Spitalul de Neurochirurgie (1,6%) sunt cele trei spitale în care, raportat la numărul total de răspunsuri primite per spital pe tot anul 2021, au avut cele mai multe cereri de acest fel. Dacă până acum am analizat procentele de raspuns negativ pentru fiecare spital în parte, merita să ne uităm şi la totaluri.

47 de cazuri au fost la Spitalul de Copii, 23 la Maternitatea Cuza Vodă, 14 la Spitalul de Pneumoftziologie, 13 la Spitalul Parhon şi tot atâtea la Institutul de Oncologie. Câte 12 cazuri au fost semnalate prin răspunsurile de la Maternitatea Elena Doamna, Spitalul de Boli Infecţioase şi Spitalul de Recuperare, 11 cazuri la Spitalul Sf. Spiridon, 10 la Institutul de Boli Cardiovasculare, 8 la Spitalul de Neurochirurgie, 2 la Spitalul CF Iaşi şi 1 la Spitalul Socola.

“Doriţi să raportaţi că vi s-au solicitat bani sau atenţii?” – Pare surprinzător că deşi „doar” 1,08% dintre pacienţii proveniţi de la spitalele din municipiul Iaşi declară că medicii sau asistentele le-au solicitat bani sau atenţii, sunt mai mulţi cei care declară că doresc să raporteze responsabilului anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că li s-au solicitat bani sau atenţii, respectiv 1,44%. Explicaţia cea mai firească (regăsită şi în comentariile postate de unii pacienţi pe internet) este aceea că pe lângă medici şi asistente mai sunt şi alte categorii profesionale din unităţile medicale care solicită bani, dar care nu se regăseau în întrebarea anterioară (referitoare exclusiv la medici şi asistente).

Comentariile pe Google ale pacienţilor se referă cel mai des infirmierele şi portarii care cer bani. Ce se întâmplă mai departe cu acest date despre corupţie colectate de Ministerul Sănătăţii şi publicate de Guvernul României?

„Pe vremea lui Vlad Voiculescu s-a încercat introducerea unor indicatori de performanţă, apoi proiectul a murit. L-am reluat eu, prin ANMCS (Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, n.r.), când eram la Bucureşti, dar m-am întors în Iaşi şi iarăşi nu s-a mai făcut nimic”, ne-a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul Direcţiei de Sănătătate Publică Iaşi, care crede că “aceste date ar trebui să se transforme într-un indicator de performanţă pentru managerii de spitale. Dar acest lucru nu se întâmplă, de fapt. În acest moment sunt chiar două tipuri de chestionare: acestea, trimise prin SMS direct de Ministerul Sănătăţii, şi unele făcute de fiecare spital în parte. Managerii îşi stabilesc propriii indicatori la începutul anului şi, dacă nu sunt îndepliniţi, îi schimbă pe parcurs. Nu am primit nimic de la minister legat de rezultatele acestor chestionare”.

Spitalele din afara municipiului Iaşi stau mult mai prost

Privind dincolo de graniţele municipiului, la spitalele din Paşcani, Hârlău şi Tg. Frumos, se observă că gradul de insatisfacţie e mult mai mare decât în Iaşi, la toate capitolele.

Astfel, o treime dintre pacienţii Spitalului de Boli Cronice Sf. Ioan din Târgu Frumos se declară nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de serviciile medicale, un sfert dintre ei spun că starea nu li s-a ameliorat după externare. 37,5% dintre bolnavii de la acelaşi spital se plâng de lipsa curăţeniei din unitatea medicală şi tot atâţia se plâng de activitatea şi implicarea asistentelor medicale.

Şi, în timp ce, în Iaşi, 9,7% dintre pacienţi au fost trimişi să cumpere din banii lor medicamente sau materiale sanitare, procentul e de 22% în Paşcani, Hârlău şi Tg. Frumos.

În afara oraşului Iaşi, Spitalul Municipal de Urgenţă Paşcani stă cel mai prost la capitolul comunicare. La fiecare 100 de pacienţi au fost 18 care nu au înţeles explicaţiile care le-au fost oferite despre diagnostic şi tratament.

21,5% dintre pacienţii din Paşcani, Hârlău şi Tg. Frumos nu ar recomanda unor apropiaţi să se trateze în aceeaşi unitate medicală în care au fost ei internaţi (iar un sfert dintre cei care au răspuns că nu ar recomanda spitalul au fost trataţi în Paşcani).

5% (21 de cazuri) dintre pacienţii din judeţul Iaşi care au declarat că li s-au cerut bani au fost internaţi în spitalele din afara municipiului Iaşi, în Paşcani, mai exact. 20 dintre ei au fost trataţi la Spitalul Municipal de Urgenţă Paşcani şi unul la Spitalul CF Paşcani. Zece dintre aceştia au spus că vor să raporteze cazurile de corupţie la care au fost expuşi în timpul internării.