Teroriştii din Parlament

10 iulie 2018- dimineaţa – trei persoane au decedat în urma unui accident rutier petrecut între Podul Iloaei şi Leţcani în care au fost implicate trei maşini. 10 iulie 2018 – după amiaza – o persoană a murit după ce a lovit cu autoturismul pe care îl conducea un autocar, în localitatea Sârca. 16 iulie 2018 – un pensionar a decedat în CUG după ce un camion i-a ieşit brusc în faţa. Acestea sunt doar câteva, cele mai grave, accidente petrecute în decurs de doar o săptămână, în Iaşi. Dacă extindem aria, vom vedea că în fiecare zi, în România, au loc accidente în care îşi pierd viaţa oameni sau sunt grav răniţi. Potrivit datelor oferite de Eurostat, în ţara noastră au murit anul trecut 1.951 de persoane în urma unor evenimente rutiere. Adică, în fiecare zi cel puţin cinci persoane şi-au pierdut viaţa. Dacă raportăm la numărul total de locuitori suntem pe primul loc în Europa la accidente auto fatale.

Este dureros, tragic, înfricoşător, este aproape ca pe câmpul de luptă, într-un război. Dramele şi suferinţele din spatele unor astfel de evenimente sunt uneori de nedescris. Copii care rămân fără părinţi, sau mame şi taţi care îşi pierd fii sau ficele, oameni care ajuns invalizi şi nu se vor mai putea mişca toată viaţa lor. Este un adevărat haos, unul creat în special de cei aflaţi la volan, care ori conduc beţi, ori apasă prea tare pe pedala de acceleraţie fără să se gândească o clipă la consecinţe, ori pur şi simplu şofează fără permis sau, mai rău, şi una şi alta. Şi am putea continua aşa aproape la nesfârşit. Lista este din păcate una lungă. Lipsa infrastructurii adecvate este o cauză majoră, poate principala, dar inconştienţa şoferilor, lipsa lor de empatie faţa de ceilalţi participanţi la trafic, grija faţă de semeni sunt cauzele pe care nici cea mai performantă infrastructură din lumea asta nu le-ar compensa/stăvili. Aici este şi vina parlamentului, forul unde se fac şi se desfac normele juridice. Modul în care legislaţia în vigoare îi pedepseşte pe şoferii care se fac vinovaţi pentru accidente auto grave poate inhiba sau din contră poate creşte apetitul lor pentru viteză, consum de alcool sau pentru nerespectarea regulilor elementare.

Recent, autorităţile din Grecia au modificat Codul Rutier şi au introdus măsuri mai drastice împotriva şoferilor indisciplinaţi. De exemplu, depăşirea limitei de viteză cu peste 30 km/oră se sancţionează cu amendă de 350 euro şi ridicarea pe loc a permisului de conducere timp de 60 de zile. De asemenea se ridică permisul pentru neutilizarea centurii de siguranţă. Cele mai dure măsuri au fost introduse în cazul şoferilor prinşi băuţi la volan şi a celor care comit infracţiuni repetate. Conducătorii auto care recidivează în termen de 2 ani şi care sunt depistaţi având o concentraţie de alcool în sânge de peste 1,10 g/l sunt sancţionaţi cu ridicarea permisului de conducere pentru o perioadă de 5 ani, cu închisoare de cel puţin 6 luni, amendă de 2.000 euro, ridicarea plăcuţelor de înmatriculare de la 10 zile până la 6 luni (în baza deciziei instanţei competente) şi imobilizarea autovehiculului.

În România, parlamentarii au votat recent introducerea aşa zisului „radar cu clopoţei“. Poliţia va fi nevoită să anunţe cu câţiva kilometri, prin intermediul unor afişaje de dimensiuni mari, faptul că în zonă sunt amplasate radare. Mai mult zona în care pot fi folosite aparatele de măsurare a vitezei este una strict deliminată, ea neputând fi depăşită. Reprezentanţii Poliţiei Rutiere, unii parlamentari din opoziţia sau reprezentanţi ai societăţii civile consideră că noile reglementări legislative vor avea un impact negativ în trafic, ce va putea fi cuantificat prin creşterea numărului de accidente grave şi foarte grave. Cel mai probabil criticii acestor schimbări legislative au dreptate şi previziunile lor se vor dovedi a fi adevărate. Chiar şi un copil de grădiniţă, de la grupa mică, şi-ar da seama că, astfel, radarul va putea fi fentat foarte uşor. Sigur şi parlamentarii au cunoscut aceste aspecte, nu sunt proşti sau naivi, sunt însă beneficiari direcţi. Politicienii au arătat prin acest demers că nu fac decât să-şi urmărească propriile interese şi s-au comportat la fel ca şoferii care nu se gândesc la consecinţe când urcă băuţi la volan sau conduc o maşină cu defectă.

Comparaţia dintre Grecia şi România arată că înăsprirea sancţiunilor la legislaţia rutieră este uneori mai mult decât necesară, este obligatorie dacă se doreşte reducerea numărului de accidente grave. Şoferii trebuie să se gândească de două ori când urcă băuţi la volan sau când apasă prea mult pedala de acceleraţie. Pedepsele mari şi mai ales cele aplicate recidiviştilor trebuie să fie un factor puternic inhibator, nu unul cu impact redus, care să îndemne practic să încalci legislaţia rutieră ştiind că oricum mare lucru nu vei păţi, pedepsele fiind minime sau foarte uşor de suportat. Pe termen scurt, asta este singura soluţie logică şi la îndemână pentru a circula cât de cât în singuranţă. Chiar dacă infrastructura este una din principalele cauze ale accidentelor rutiere, rămâne totuşi un vis, unul care se poate întinde pe câteva generaţii că vom putea circula pe drumuri moderne, adaptate nevoilor din prezent şi nu celor de acum 30-40 de ani.