Caută 
Un cunoscut magistrat ieşean, fost judecător la Tribunalul UE, ii ia apararea lui Horodniceanu. Iată argumentele lui!
3 MIN
Profesorul universitar Valerius M. Ciucă, fost judecător la Tribunalul UE, prezintă pe pagina lui de Facebook ”cazul Horodniceanu”. ”Cam așa a fost și cu Doamna Kovesi …”, își începe el postarea pe care vă invităm să o citiți în rândurile de mai jos:
Cam așa a fost și cu Doamna Kovesi …
Nu așa se poartă doi lucrători din sistemul polițienesc cu o personalitate. Să presupunem că era acolo un oficial guvernamental. I-ar fi cerut cartea de identitate?
Nu așa se comportă o structură de forță a unui stat sobru. Să presupunem că un contravenient (incert) era șeful ei ierarhic. Ar fi apărut în presă, și nu în justiție, mai întâi, pricina?
Este o foarte gravă infracțiune utilizarea oricărei surse directe de percepere a realității în afara unui proces public. Domnul procuror cunoaște acest lucru și, probabil, consecințele vor fi mai puțin pe placul celor ce-au decis să facă publice aspecte ale vieții private.
Nu-i deloc demnă atitudinea surselor media din România. Pe o personalitate de această talie, care a rezistat ca un erou al națiunii în fața asaltului „penalilor”, n-o expui pentru cauze benigne. De ce sunt benigne? – Simplu. Uitați-vă pe tăblițele de înmatriculare ce reprezintă prin ele însele, infam și ridicol, cauze de intimidare stradală scandaloasă: LEX, JUS, CCR etc. Pe toate acestea agenții nu le opresc în trafic…!!! Știu ei de ce…!!!
Procurorului Horodniceanu nu i se poate cere să fie și diplomat. Este un procuror extrem de valoros et punctum. Acei agenți chiar ar fi trebuit să-l cunoască dacă ar fi participat la cursurile de pregătire profesională.
În funcțiile statului de maximă gravitate nu se cere stil tartuffian, de baroc desuet, ci replică foarte clară. Orice societate ar trebui să solicite sursa scurgerii unei informații private în spațiul public. Doar instanța de judecată ar fi putut-o transforma în informație publică. Este normă europeană. Dacă nu mă înșel, și noi suntem europeni. Sau, mă înșel…???
În fine, pe fond, sunt alte câteva grave aspecte ale intervenției agenților rutieri. Nu vă plictisesc aici cu ele.
În fine, într-o bună zi voi traduce teza bunului meu doctorand parizian în materie de drept rutier, pentru a demonstra că domeniul rutier este public, nu al polițiilor de orice fel, și că abuzurile nu pot fi permise dincolo de consecințe nedorite. Nimeni nu are dreptul să stea pe stradă pentru a vedea ce fac alții, aceasta este esența dreptului rutier european. Cândva, civilizația fixată pe rațiune va poposi și pe la noi. Dum spiro spero!!!
Traversez des Europa, de la Bahlui la Atlantic. O zi, circul în România, cu viteza melcului și culeg cel puțin o amendă. A doua zi, „europeană”, însumează un traseu cel puțin triplu și nu văd, în drumul meu, nici un agent de orice-ar fi. Este normală această juxtapunere? Nu este.
Nimeni nu trebuie să spioneze pe străzi publice. Doar pe cele private, eventual. Nimeni nu are dreptul să încheie „procese verbale de contravenție” în absența persoanei vizate și cu argumentația proprie unui judecător, nu a unui „agent constatator”. Ce-o fi noțiunea asta, „agent constatator”? În știința dreptului, această noțiune este inavuabilă. În drept, operăm doar cu noțiunea comună de „martor”, nu de „martor specializat”…
Nimeni nu are dreptul să instaleze un radar neanunțat, și acest lucru, pentru motive publice, raționale. Nimeni nu are dreptul să „planteze” mijloace de spionaj împotriva utilizatorilor căilor publice în afara unui dosar deschis ante factum pentru motive penale evidente.
Nu este deloc demn să consemnăm legende stradale despre excesul de zel și de abuz în anumite județe ale țării din interese mercantile. Aceste practici comuniste nu le fac cinste celor ce simbolizează ordinea de drept.
Sper ca excelentul jurist Horodniceanu să declanșeze, prin această pricină de tabloid, o reformă (de fapt, este nevoie de o revoluție) în dreptul rutier românesc. Dreptul rutier nu este polițienesc. L-au făcut comuniștii, din interese dictatoriale.
În sfârșit, tema este fabuloasă. O vom trata cum se cuvine. Peste puțin timp va deveni și România europeană din această perspectivă.
