Un investitor imobiliar insistă ca Primăria să-i elibereze certificatul de urbanism necesar construcţiei fără a mai efectua studiile de stabilitate a terenului solicitate. Solicitarea lui Aurel Raşcenco a ajuns în faţa magistraţilor Curţii de Apel, care vor avea ultimul cuvânt de spus. Cel al instanţei inferioare a fost „nu”.

Amplasamentul vizat de solicitarea lui Raşcenco este reprezentat de o suprafaţă de 9.357 mp de teren situat pe „Colina Însorită” din apropierea cimitirului Evreiesc, zonă care a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare. Planul urbanistic zonal a fost adoptat încă din 2005, când Consiliul Local a reglementat o suprafaţă de 14,4 ha, ulterior fiind ridicate mai multe construcţii. În octombrie 2020, Raşcenco a solicitat Primăriei eliberarea unui certificat de urbanism pentru construirea de locuinţe colective.

Răspunsul primit în ianuarie 2021 a fost însă negativ, motivat de faptul că zona este supusă riscului alunecărilor de teren, fapt constatat în procesul-verbal întocmit de o comisie a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în iulie 2020. Investitorilor din zonă li se cerea realizarea de urgenţă a unei expertize geotehnice vizând rezistenţa şi stabilitatea pentru construcţii, precum şi rezistenţa şi stabilitatea masivelor de pământ, a terenului de fundare şi a interacţiunii cu structurile îngropate, ca şi a unei reactualizări a studiului de stabilitate a versantului. Plângerea administrativă înaintată de Raşcenco împotriva acestei decizii a fost respinsă, motiv pentru care investitorul s-a adresat instanţei, cerând anularea certificatului emis de Primărie şi eliberarea altuia, favorabil.

În faţa judecătorilor, acesta a afirmat că expertiza geotehnică trebuie efectuată prin raportare la proiectul viitoarei construcţii. Or, proiectul în sine nu poate fi realizat decât ulterior eliberării certificatului de urbanism, în baza cerinţelor din cuprinsul acestuia. El a mai precizat că i-ar fi imposibil să-i strângă pe toţi cei menţionaţi în procesul-verbal al CJSU, pentru a face în comun o expertiză geotehnică.

Argumentele aduse de Raşcenco nu au avut darul de a-i convinge pe judecători. Aceştia au precizat că nu au identificat în plângerea investitorului niciun motiv legal concret de anulare a actului prin care municipalitatea îi refuza solicitarea. Faptul că PUZ-ul adoptat în 2005 nu făcea referire la riscul alunecărilor nu însemna că acest risc nu putea interveni ulterior. Procesul-verbal al CJSU nu fusese atacat şi anulat în instanţă, deci era de presupus că fusese întocmit legal şi suprindea situaţia reală din teren, riscurile naturale trebuind luate în considerare cu prilejul elaborării documentaţiilor de urbanism.

„În ce priveşte susţinerea reclamantului cum că acesta nu are posibilitatea de a coagula voinţa tuturor persoanelor menţionate în procesul verbal în vederea întocmirii, în comun, a expertizei geotehnice, instanţa arată că nicăieri nu s-a prevăzut că această expertiză ar trebui efectuată în comun. Chiar dacă s-ar da o asemenea interpretare, reclamantul nu a făcut dovada unor demersuri minime de efectuare a expertizei cerute şi nici dovada impedimentelor eventual întâlnite, fiind vorba de simple susţineri. Instanţa va respinge acţiunea, neputând obliga pârâta la emiterea unui nou certificat atât timp cât s-a constatat că nu există motive de anulare a certificatului deja emis”, au precizat magistraţii. Sentinţa Tribunalului a fost atacată de Raşcenco, dosarul ajungând marţi pe rolul Curţii de Apel.