Piaţa producătorilor de rezervoare, cisterne şi containere metalice din România numără, în mod oficial, aproximativ 50 de firme specializate. În 2019, acestea atingeau, însumat, o cifră record a vânzărilor, de 383,7 milioane de lei. Anul pandemiei a tras vânzările acestor firme în jos, la nivelul anului 2018 (352 milioane lei). Însă 2021 şi 2022 au fost ani în care vânzările au mers din plin, iar cifra de afaceri a urcat până la 509,1 milioane de lei la sfârşitul anului trecut (sursă info şi grafic, Indaco).

Ce s-a schimbat? Comportamentul oamenilor, e răspunsul pe care îl dă Ioan Muntianu, CEO şi asociat în CHV Container Ro SRL, singura companie din Iaşi care produce containere de locuit: „Noi suntem o piaţă atipică. În ultimii trei ani am vândut la persoane fizice cât nu am vândut în 30 de ani de activitate. Omenii priveau containere ca pe cele de gunoi. Foarte puţini ştiau că suntem în Iaşi, cei care ştiau, mai avizaţi, mergeau pe containere maritime – dar acelea trebuie izolate”.

Tradiţie de pe vremea lui Ceauşescu

“Nu ştiu dacă ştiţi, dar noi în Iaşi am avut fabrică de containere, înainte de ’90 – URCUMT – iar după ’90 a luat denumirea de Contis”, povesteşte Muntianu, care şi petrecut toată cariera profesională în domeniul producţiei de containere. O parte dintre clienţii ajunşi la firma pe care Muntianu, cu 30% din acţiuni, o deţine împreună cu partenerul său austriac, Wolfgang Weinrich (70%) “erau cei care veneau din afară, în special din ţările nordice, şi voiau să facă aici ceva ce au văzut în afară. Marea majoritate, şi cei dinainte de pandemie, şi cei de acum, sunt persoane care şi-au luat o bucată de teren în afara Iaşului şi vor să-şi facă o casă de vacanţă, să se ducă în weekend”, spune ieşeanul producător de containere de locuit sau tip birou.

“Am făcut şi pentru locuit permanent, dar mai puţine. Eu personal aveam o bucată de teren cumpărată prin 2000 şi, cu pandemia, soţia m-a întrebat ce facem acolo. Şi am făcut o structură de 42 de metri pătraţi, două containere de şase metri lungime şi unul de trei metri, în care am au dormitor, un living open-space, o bucătărie open-space şi un spaţiu sanitar. Panourile (n.r. din care sunt făcuţi pereţii), fiind de 10 de cm, vara trecută abia dacă am pornit de două ori aerul condiţionat, mai ales că i-am pus şi un acoperiş. Următorul pas va fi să o anvelopez”, a explicat Muntianu.

Un confor minim la preţ mic

Pe de o parte, spun constructorii de case modulare din prefabricate, teama de izolare, dorinţa de a putea ieşi din case, i-a făcut pe cei care deţineau o bucată de teren şi o rezervă mică de bani să aleagă soluţia rapidă a containerelor de locuit. Pe de altă parte, mulţi dintre românii plecaţi la muncă în străinătate s-au întors în pandemie acasă, aşa se explică creşterea numărului de clienţi din rândul persoanelor fizice, subliniază omul de afaceri: “S-au întors destul de mulţi oameni din străinătate care au parcele de teren. Unii au mers pe ideea că o să-şi facă o casă în 5-10 ani, aşa cum visau. Au trecut de etapa în care visau la o casă cu 20 de camere, în care nu locuieşte nimeni. Acum oamenii îşi fac proiecte cu arhitecţi, îşi pregătesc terenul şi când încep o construcţie sunt mai bine pregătiţi. Acum, oamenii îşi fac o casă cu 15.000-20.000 de euro şi îşi oferă un minim de confort”.

Ce spun arhitecţii?

Într-adevăr, confortul este minim într-o locuinţă din containere, spune arhitectul ieşean Roxana Struţ-Ştefanovici: “Să construieşti folosind containere prezintă avantaje uşor de observat: ieftin, rapid şi flexibil. Mai puţin observabile sunt dezavantajele: termoizolarea, fonoizolarea, ventilaţia, coroziunea s.a. Practic este o soluţie de compromis sau un exerciţiu interesant: a locui într-o cuşcă Faraday cu tavan jos şi pereţi apropiaţi, rece iarna, fierbinte vara, în care auzi perfect zgomotul ploii.

Pentru a evita aceste dezavantaje, costurile imediate, dar şi cele în timp, de exploatare şi întreţinere, depăşesc avantajul de a avea aproape imediat o structură; spun “aproape imediat” pentru că este nevoie şi de proiect, de autorizaţie şi de fundaţie- cel puţin o placă”.

De fapt, susţine din biroul său de tip container Ioan Muntianu, aceste locuinţe nu au nevoie de autorizaţie, atât timp cât pentru amplasarea lor nu se toarnă o fundaţie. Pentru branşarea la utilităţi e însă necesară o autorizaţie de amplasare a containerului sau a ansamblului de containere. Dar, într-adevăr, o confirmă şi Cezar Mihai, economist la CHV Container RO SRL, „Vara, dacă nu se face acoperiş ca la casă, trebuie un aer condiţionat, pentru că e aici tablă deasupra şi se încălzeşte. Iar iarna, dacă se ţine continuu sursă de încălzire, un calorifer electric pornit, se menţine căldura. Pe podea noi punem ori parchet, ori covor de PVC, pentru trafic intens”.

Un container costă 5.500 euro

Containerele de locuit de la Iaşi au 15 mp şi se vând cu 5.500 de euro fără TVA, dacă sunt cumpărate “goale”, standard, cu podea şi tavan izolate, cu instalaţie electrică, două geamuri termopan şi uşă. Sunt, după cum explică omul de afaceri ieşean, “construcţii uşoare, de 6.058 mm lungime, cu 2.440 mm lăţime şi 2.830 înălţime, pentru a asigura o izolaţie de minimum 100 mm la tavan şi podea şi înălţimea minimă de 2500 mm – eu am 2520 mm. Pereţii se pot face pe diferite grosimi. Noi lucrăm pe dimensiunea standard, de 60 mm, dimensiune care e recomandată climatului, un material dens, certificat să reziste 30 de minute la foc şi lucrăm cu un producător de panouri care le face de 1180 mm lăţime”. Însă, recunoaşte Muntianu, clienţilor care cumpără aceste containere pentru locuit le-a recomandat pereţi cu grosimea mai mare decât cea standard, de 10 cm, în loc de 6 cm.

Trei containere ar asigura deci tot atâta spaţiu cam cât un apartament cu două camere, bucătărie şi baie (45mp), iar preţul de pornire ar fi de aproximativ 18.000 euro. La această sumă, se vor adăuga costurile instalaţiilor sanitare şi fosei septice, ale aerului condiţionat – mai mult decât recomandat vara şi ale convectoarelor (obligatoriu de avut iarna, pentru a evita riscul ca instalaţiile să îngheţe şi sş se crape): „Noi recomandăm, cel puţin pentru baie, convectoare care, lăsate în priză, la o temperatură mai mică de şapte grade pornesc automat şi menţin temperatura minimă la 7 grade. Şi un astfel de convector se poate controla şi pe internet, cu mobilul, de exemplu”.

Avantaje şi dezavantaje

„Pentru locuinţe din containere fabricate special pentru asta trebuie să avem în vedere că la preţul lor standard trebuie adăugate mai multe componente de izolare, adaptare la locuire, ceea ce face ca preţul lor să crească exponenţial. Limitarea este că au dimensiuni fixe, avantajele sunt că pot fi modulate şi se construiesc repede, cu fundaţii minimale (care necesita autorizaţie de construcţie)”, atrage atenţia la rândul său arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Capela ortodoxă de la Aeroportul Iasi este realizata din două containere lipite

De la începutul anului, 12 clienţi şi-au cumpărat noile locuinţe din containere prin firma ieşeană administrată de Muntianu. În 2022, CHV Container Ro SRL a înregistrat o cifră de afaceri record pentru cei 15 ani de la înfiinţare: 5,2 milioane de lei. cu 20% mai mult decât în 2021, care la rândul său a fost un an de creştere (+87% faţă de 2020). Cei mai mulţi clienţi sunt persoanele juridice (spitale, şcoli, grădiniţe sau firme de construcţii) care fie cumpără, fie închiriază cu 5 euro/zi containere din flota firmei de la Iaşi. Volumul de containere achiziţionate de firme rămâne mai mare decât cel al containerelor pentru uz “domestic”, spune Muntianu, “dar ca număr de clienţi, cele două categorii tind să devină egale”.

Cine sunt locuitorii containerelor?

“Marea majoritate sunt cupluri fără copii”, spun angajaţii CHV, iar şeful lor, Ioan Muntianu, exemplifică: „Am avut nişte clienţi care au pus două containere la distanţă de şase metri unul faţă de celălalt, au făcut un culoar şi l-au podit de la un capăt la celălalt, au făcut un acoperiş, au închis spaţiile libere cu pereţi şi acolo au creat un living, de exemplu. (…) Apoi, am avut clienţi nişte tineri în Chicerea, care şi-au făcut trei sau patru containere şi au ştiut precis ce vor. Au fost primii care mi-au cerut o cameră tehnică, pentru invertoarele de la panourile solare şi apa şi-au asigurat-o cu o pompă cu puţ. Au fost primii, am mai avut vreo 2-3 proiecte la fel. Erau un cuplu, tineri, sub 30 de ani, foarte deschişi, foarte informaţi, care mi-au zis vrem asta aici, soba aici, cealaltă dincolo”.

Non-conformiştii care adoptă trendurile vestice în privinţa locuitului preferă un stil minimalist şi pleacă de la ideea de locuinţă prietenoasă cu mediul, spun arhitecţii.

Construcţiile modulare sunt viitorul

“A imagina o locuinţă modulara din containere a fost un exerciţiu la facultatea de arhitectura încă din anii ’90 (patentul pentru metoda de a converti unul sau mai multe containere într-o clădire locuibilă a fost obţinut în 1987, dar cel care l-a obţinut nu a fost primul care s-a gândit la asta, ideea exista deja din anii 70). Din punctul de vedere a arhitectului însă – cu o viziune nu doar de ansamblu, dar şi în timp – viitorul este al construcţiilor modulate, prefabricate, flexibile, clădiri care pot fi modificate, demontate, mutate şi reciclate. Iar containerele se înscriu destul de bine în această tendinţă”, crede arh. Roxana Struţ-Ştefanovici.

Colegul acesteia de breaslă, Andrei Ciuhodaru, o completează: „Idea de case din containere a apărut după creşterea uriaşă a comerţului mondial din ultimii 30-40 de ani, când containerele de vapor ieşite din uz au început să fie disponibile ca fier vechi. Deci e vorba de reciclare, dacă tot sunt disponibile hai să le folosim, având această componentă de protecţia mediului. Ele se pot folosi pentru mici birouri de şantier şi locuire temporară pe şantiere”.

„Sunt, într-adevăr, firme specializate, care cumpără containere mai mult sau mai puţin uzate, şi care fac modificări, fac spaţii de locuit pe structura acelor containere. Avantajul la acele containere este că au o structură super-tare, super rigidă. La noi, în Europa, containere maritime nu se mai fabrică, e mai uşor să-l iei din China decât să-l fabrici tu. Iar în Slovacia şi Polonia se mai fabrică containere de depozitare. Ieftine, în care poţi să pui greutăţi de până la 10 tone. Pe când într-unul din ăsta maritim, poţi pune şi 24 de tone”, admite Muntianu.

Merită sau nu?

Trăgând linie, am întrebat specialiştii dacă şi-ar sfătui clienţii să îşi facă locuinţe din containere. Arh. Roxana Struţ-Ştefanovici: “Nu aş recomanda, pentru că preţul pentru confort minim este mult mai mare decât la o casă tradiţională şi constrângerile sunt mari. Am făcut acest calcul când m-am gândit să îmi fac chiar pentru mine. Dar lucrez la o corporaţie internaţională iar viziunea este clară: e nevoie de locuire, multă, ieftină şi flexibilă. Avantajul rămâne cel de timp. Şi că le poţi muta şi/sau refolosi. Cred că sunt mai fezabile intr-o climă mai stabilă- fără diferenţe mari de temperatură şi fără extreme”. Trebuie totuşi precizat că Roxana Ştefanovici se referă la containerele maritime, care nu sunt livrate cu izolaţie.

Arh. Andrei Ciuhodaru Eu le-aş recomanda, doar cu anumite condiţii: dacă se apelează la design arhitectural de foarte bună calitate, care poate duce la proiecte deosebite, ingenioase; să fie doar din containere de vapor reciclate (shipping containers), la care se aplică o izolaţie adecvată pentru fiecare zonă climatică, pentru economia de energie, pentru locuinţe în zone greu accesibile, sau pentru locuinţe temporare pentru studenţi, muncitori, kiosk-uri, cafenele, spatii comerciale, gări de tren”.

Ioan Muntianu, CEO CHV Container: „Sunt o soluţie foarte bună pentru cei care vor să se mute repede, care au un teren şi care au plan de dezvoltare în timp. Garanţia containerelor este de un an, dar ele rezistă şi 20 de ani. La noi, în flota pentru închiriere, containerele se amortizează în 15 ani. Deci cine ştie ce vrea şi şi panifică investiţia, poate să îşi facă în timp şi izolaţia exterioară a pereţilor, şi acoperiş, şi terasă”.

1.400 euro/mp versus 367 euro/mp

În Iaşi, apartamentele s-au vândut în luna august cu un preţ mediu de 1.400 euro/mp. Spre comparaţie, preţul pe mp în cazul containerelor produse de firma de la Iaşi preţul porneşte de la 367 euro /mp. Internetul abundă însă de oferte de acest fel, şi multe au preţuri chiar mai tentante decât preţul cerut de firma de la Iaşi.

Alex Şaflic este unul dintre clienţii CHV care anul trecut şi-a cumpărat un container–locuinţă şi l-a amplasat în grădina moştenită din familie, într-un sat de la marginea Iaşului. „Aveam de ales între două ofert: cu 6.000 de euro de la Iaşi, sau cu 4.500 de euro de la o firmă din Constanţa. Am ales-o pe cea din Iaşi, pentru că am mers acolo, am verificat materialele şi m-am gândit că, dacă e nevoie de service, îmi va fi mai rapid furnizat de aici”, spune el.

De fapt, explică managerul CHV Container, multe dintre reclamele care se fac la containere de locuit pe internet sunt păcăleli.”Cred că 65% dintre ofertele de pe internet sunt fake. La noi nu verifică nimeni cum se fac containerele astea. Noi le facem după standardele austriece, dar fiecare în România face cum îl taie capul. M-a sunat o doamnă din Sibiu să o ajut, că i-a tras ţeapă o firmă de containere din Galaţi. Există pe net o activitate a unora din Vaslui şi Galaţi, care asta fac. Pe OLX dacă vă uitaţi, sunt mii de containere de vânzare. Dar dacă dai telefon la cinci firme, sunt cinci numere diferite de telefon ale aceleiaşi persoane. Vin cu nişte ţevi, cu nişte panouri, şi spun «De mâine venim, dar trebuie să mai lucrez nişte materiale». Nu tu contract, nu tu factură, nimic…”

Un test pe OLX

În timp ce vorbeşte, Ioan Muntianu caută pe OLX oferte pentru containere de locuit, şi sună la numărul indicat în prima care îi apare din faţă, o ofertă care se vrea a fi lansată din Iaşi, în timp ce citeşte şi face un rezumat al anunţului: „Eu vând container de birou cu 5.500 euro, cu transport inclus, fără TVA. Hai să vedem o oferă pe OLX: 11.000 lei, persoană juridică, Iaşi. Haideţi să vedem ce vând”. Persoana de la telefon îi răspunde atât de precis la întrebările despre specificaţiile tehnice încât “pare că citeşte de pe o hârtie”. “Unde trebuie livrat containerul? se interesează vocea de la telefon: „- La Brătuleni. – Unde? Sunteţi din Iaşi? – Dumneavoastră nu sunteţi din Iaşi? – Nu, din Galaţi”.

În rezumat, containerul oferit pe OLX ar fi 3.500 de euro, preţ cu tva şi transport (aproape la jumătate din preţul firmei ieşene. “Se face întâi factură de avans, de 10%, iar diferenţa se achită când ajunge produsul. Înainte să descărcaţi, vă uitaţi la el. Dacă totul e în regulă, înainte de descărcare faceţi plata. Aveţi posibilitatea să plătiţi şoferului sau aveţi posibilitatea să plătiţi prin ordin de plată prin bancă. Termenul de livrare e 5 zile (n.r. la firma de la iaşi e de 20 de zile)”, mai dă asigurări vocea.

“Pare un tip pregătit, deşi cred că citea de pe hârtie. Dar am rămas cu senzaţia că e ceva ciudat la mijloc. Avansul de 10% e ireal de mic, mai bine nu mai cereau deloc avans. Apoi, mi-a zis că dacă verific containerul pe platformă şi vreau să-l returnez, pot. Păi mi se pare o prostie ridicolă, când tu, ca firmă, poţi să repari pe loc”, a comentat la final Ioan Muntianu. Suspectă a părut şi ezitarea interlocutorului, atunci când i s-a cerut să spună în numele cărei firme vinde containerele. A menţionat un nume de firmă, care ar fi din Bucureşti, cu atelier în Galaţi, şi care nu are site pe internet. Mai târziu aveam să mă conving că firma aceea există, este a unui egiptean, nu are niciun punct de lucru şi niciun număr de telefon disponibil. Personal, nu am putut verifica însă dacă firma respectivă produce într-adevăr containere.

Câteva sfaturi

Dar tocmai acest lucru ar trebui să îl facă potenţialii clienţi, spun specialiştii: să verifice existenţa firmei, atunci când aleg de pe internet şi dacă e posibil, să viziteze fabrica/sediul firmei şi să se convingă de calitatea materialelor şi, în plus, să fie atenţi la preţuri şi la cât de flexibili sunt cei din spatele anunţurilor: “Eu, dacă cineva îmi propune să vând fără TVA, nu accept. În primul rând pentru asociat, nu pot să îi fac asta. Şi în al doilea rând, mie nu îmi place să sar în dreapta sau în stânga”.