Va aplica România legea ferm față de rasişti, extremişti, antisemiţi şi negaționiștii Holocaustului?

vineri, 24 decembrie 2021, 11:46
2 MIN
 Va aplica România legea ferm față de rasişti, extremişti, antisemiţi şi negaționiștii Holocaustului?

Maximillian Marco Katz: Va aplica România legea ferm față de rasişti, extremişti, antisemiţi şi negaționștii Holocaustului?

Guvernul a adoptat în mai anul acesta „Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023”. Ce s-a întâmplat în ultimele șase luni.

„Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023”, rezultat al unei directive europene, își propune să limiteze curentele extremiste care au prins avânt în ultimii ani, mai ales o dată cu pătrunderea rețelelor sociale către pături tot mai largi ale populației. În lupta cu ismele, statul român a implicat instituții de forță (Ministerul de Interne sau Ministerul Public), de educare (Ministerul Educației sau universități) și organizații care apără drepturile comunității evreiești.

Newsweek România a discutat cu Maximillian Marco Katz, director fondator al Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului (MCA) România, despre ura românilor față de evrei și despre cum poate fi combătută

Newsweek România: Cum catalogați strategia adoptată în mai de guvern? Răspunde aceasta nevoilor actuale privind combaterea antisemitismului? Care sunt, în viziunea dumneavoastră, punctele forte, dar și lipsurile?

Maximillian Marco Katz: România este una dintre primele ţări UE care a elaborat şi care a adoptat strategia de combatere a antisemitismului. Astfel România se alinieaza directivelor trasate, pe linie politica, de UE. Este un act care structurează planul de acţiune împotriva antisemitismului, un plan a cărui început a fost marcat în 2002.

Această strategie este încă un punct de referinţă, pe plan politic şi diplomatic, care se încadrează în rândul altor puncte de referinţă create în ultimii 20 de ani.

Sper că, de această dată, să avem parte de  efecte mai vizibile şi mai consistente decât cele generate, de exemplu, de legislaţia specifică adoptată de-a lungul anilor şi care, din multiple motive, nu este implementată, ea fiind însă unul dintre pilonii pe care se bazează strategia mult lăudată.

Au trecut șase luni de la adoptarea sa. A rămas strategia doar un obiectiv pe hârtie sau se văd efecte benefice ale apariției acestui document? Care credeți că sunt evenimentele relevante și relevate de această strategie în ultimele șase luni.

Citeşte mai mult pe newsweek.ro

Comentarii