Caută 
VIDEO Cum a ajuns, de fapt, dansul fetelor de la Căpâlna într-un film american cu supereroi (Black Adam)
2 MIN
Dansul fetelor de la Căpâlna a trecut granița-n America. Și nu neapărat odată cu filmul Black Adam, ci încă de-acum un deceniu. Uite o scurtă istorie a ritmului românesc în divertismentul Filmul Black Adam îl transformă pe Dwayne „The Rock” Johnson în supererou care bate în stânga și dreapta și rupe oase. Warner a lansat un nou trailer pentru film pe 8 iunie și, ca român, ai șanse mari să-ți explodeze mintea.
Cum doamne iartă-mă a ajuns dansul fetelor de la Căpâlna pe soundtrack? Ei bine, explicația e destul de simplă, dar e și-o poveste frumoasă aici despre cum muzica românească poate trece granița și să trăiască o viață nouă acolo, independentă de cea de-aici.
Dansul fetelor de la Căpâlna este celebru în România de mai bine de jumătate de secol. A fost extras din popor și prezentat publicului larg – Căpâlna de Jos este, totuși, un sat din județul Alba cu doar câteva sute de locuitori – în 1948 odată cu Stana Biriș, învățătoare din Galați. Să fi fost o zi leneșă de primăvară sau vară când l-a auzit prima dată și l-a simțit așa cum simți orice muzică bună care ar putea face mai mult în viață.
Biriș l-a luat și a început să-l prezinte României prin marile orașe. Dansul fetelor de la Căpâlna a început astfel să-și trăiască altă viață, iar Stana s-a ocupat de ansamblul folcloric până prin 1968, după cum scrie Adevărul. Când auzi de „fetele de la Căpâlna”, ai în minte un grup. Uite ce structură are: sunt trei grupuri – unul cu fetiţe preşcolare şi din ciclul primar, altul cu fete de gimnaziu şi liceu de până la 18 ani, iar al treilea e cu femei de orice vârstă, dar nemăritate. Firesc, a mai fost actualizat în timp și lucrurile au fost adaptate.Știi că intră dansul fetelor de la Căpâlna când auzi acel „la la la” de la început. Așa e cazul și cu ce auzi în trailerul filmului Black Adam. Etnografa Petruţa Pop a spus pentru Adevărul despre acest dans că este unul fecioresc-femeiesc, subordonat întru totul dimensiunilor feminine. „Fetele, în şir strâns, păşesc una după alta, cu mâna pe umărul celei din faţă, pentru ca după câţiva paşi să se oprească. După o scurtă pauză, aceeaşi plimbare e reluată. Bătuta fetelor sau Purtata fetelor pare sortită să demonstreze cum, prin mijloace atât de simple, se pot obţine efecte puternice, jocul creând o atmosferă aparte. Secretul pare a sta în acele pauze neaşteptat de elocvente, care suprimă monotonia plimbării informe, cât şi în strigăturile cântate în cor, care dau o imagine vie a horelor greceşti de fete, fapt transmis de picturile de pe unele vase.”american.
Mai mulr, pe vice.com
