Un spot din cale-afara de hermeneutic

Chestie de citit in „Jurnal de Chisinau": Discursul lui Dodon – o analiza de text. Este vorba de recenta plenara a PCRM, unde fostul candidat la Primaria Capitalei a tinut o cuvintare. Presa a cautat acolo ceva materie de cancan apropo de presupusa mazilire a lui Dodon, ghineralu’, cica, fiind tare suparat ca oastea pe care o conduce a pierdut iarasi Chisinaul.

N-am urmarit subiectul, marturisesc. De la o vreme (si nu e nicidecum un efect al caniculei, va asigur), orice aluzie sau directa la PCRM si, in genere, la politichia moldoveneasca imi face, vorba lui Arghezi, o sincera oroare. Am obosit, sint sastisit, perceptia mea de cititor, privitor si, rar, pentru ca dictiunea alor nostri la radio imi ulcereaza timpanele, ascultator nu mai rezista sa primeasca aceleasi vechi, terfelite subiecte. Mi s-a acrit si de ideatia vesnic posaca a PCRM si de pruritul din sinul AIE. Gainariile dintr-o tabara si flatulenta din cealalta nu mai intretin nici macar curiozitatea de tip pervers: te plictisesc, pur si simplu.

„Jurnal…"-ul a avut rabdare si crede ca vorbele lui Dodon la plenara in chestie „rezuma mentalitatea comunistilor in opozitie si perceptia realitatii de catre fostul partid de guvernare". Adica a forat dincolo de stratul fabulatoriu, spre esente – un fel de intreprindere psihanalitica, nelipsita, probabil, si de o anume tenta detectivistica. Vana insa, pentru ca a dat de un lucru pe care il sugereaza aproape orice manual de istorie (si bunul simt, de altfel): „un model traditional al partidelor de acest gen". Asta vrea sa spuna, pre limba imbirligata a „exegezei", ca lupul isi schimba parul, iar naravul ba. Nu e prima data cind ajungem la adevaruri axiomatice, la truisme pe cai sofisticate. Poate ca logica ar trebui studiata chiar dintr-a-ntiia primara: ne-ar scuti sa mai fortam, cu aere de exploratori, usi larg deschise…

Dodon n-a rupt gura tirgului prin inedit si e chiar de mirare ca nu i s-a urit sa umfle ideea hat pina la ditamai discursul. Or, cine nu stie ca PCRM se crede victima a fraudelor electorale puse la cale de actuala AIE? Nu-i comunist de leac care sa nu se lamenteze pe aceasta tema. Dar daca redimensionarea insectei pina la dimensiunile patrupedului, chit ca superflua in ordine tehnica, inca a avut, aici, rostul de potentare a moralului, de autosugestionare la scara formatiunii, gestul „Jurnal…"-ului – de a-i consacra o analiza migaloasa pe un spatiu apreciabil – mi se pare excesiv si, vai, cam ingenuu. Pe ici, pe colo, „Jurnal…"-ul procedeaza crengian: sare in apa, bildibic!, dupa piatra proiectata de nebun. Un spot din cale-afara de hermeneutic (Doamne, iarta-ma!)  pe niste banalitati, in fond, echivalent, pe un plan mai indepartat, cu o nesperata si gratuita reclama pentru PCRM. À quoi bon?

Nu-i chiar totul negru, desigur. Chipul unui Dodon dogmatic si cu propensiuni tiranice, mefient si resentimentar (si nici nu prea manager, cum il mai cred unii) iese convingator, macar ca pare o copie de pe Stalin: „In ciuda unei infringeri dure la Primaria Chisinaului – dureroasa fiindca majoritatea comunistilor le-a tot spus sustinatorilor ca Dorin este incompetent -, discursul lui Dodon arata o inabilitate de autocritica si o predispozitie de a vedea conspiratii si sabotori la originea esecurilor personale. In plus, chiar problemele recunoscute de Dodon rezida intr-un marketing prost, si nu in continutul ideilor propriu-zise".

In rest, evidente la dispozitia tuturor (bun, poate numai a celor cu niscai perspicacitate): „Pentru un lider politic, limitele vazute in discursul lui Dodon arata o lipsa de creativitate si un model intelectual rigid care promite o cariera, dar nu una care va intra in istorie. Drama elitelor comuniste din Moldova este deja de un deceniu incapacitatea de a comunica normal cu elitele prooccidentale din tara si cu electoratul anticomunist. Comunistii vin rar la televiziunile independente si, cind vin, sint defensivi si agresivi. Izolarea in studiourile NIT-ului ii face vulnerabili fiindca atunci cind traiesti intr-o lume de sustinatori, esecul devine incomprehensibil. Si atunci cind esti convins ca greselile pe care le faci nu sint din vina ta, incepi sa vezi sabotori acolo unde ar trebui sa observi neajunsurile proprii".