Caută 
5 MIN
Dupa 1990 au aparut in Romania mai multe "clasamente" sugerate de ministrii invatamintului, in privinta performantelor lor "reformatoare", multi incercind sa se plaseze pe locul second, dupa Spiru Haret. Nimeni n-a mentionat faptul ca scoala romaneasca a avut si anterior personalitati remarcabile care au diriguit, in limite tolerate, politicile educationale in Romania. Printre acestia s-a distins acad. Ilie Murgulescu.
Ilustrul om de stiinta Ilie Murgulescu s-a nascut in anul 1902 la Cornu / Dolj. A urmat Facultatea de Chimie a Universitatii din Cluj, pe care o absolva in anul 1928. Fiind inca student, Ilie Murgulescu este numit preparator si apoi asistent al profesorului Gh. Spacu, la care-si da doctoratul, in 1932, cu teza "Formarea si descompunerea sarurilor duble". Face apoi o specializare postdoctorala la Universitatea din Leipzig, unde lucreaza in domeniul chimiei fizice cu profesorii F. Weigert si P. Debye.
Reintors in tara, Ilie Murgulescu este numit, prin decret regal, conferentiar la Institutul politehnic din Timisoara, dupa care, in 1945, devine profesor universitar , predind in paralel si la Universitatea din Cluj. In anul 1947 devine rectorul Institutului politehnic din Timisoara, iar un an mai tirziu, dupa "reforma invatamintului", este numit rector al Universitatii din Bucuresti si seful catedrei de Chimie fizica. Tot in 1948 este ales membru al Academiei Romane. Acelasi titlu l-a primit in anii urmatori din partea altor academii din strainatate, doar pe baza performantelor sale stiintifice
Ulterior, in doua rinduri, acad. Ilie Murgulescu a fost numit ministru al invatamintului, intre 1950 -1956 si 1960-1963, dupa care in perioada 1963-1966 este ales presedinte al Academiei Romane. Spre sfirsitul carierei ocupa functia de presedinte al Marii Adunari Nationale, de unde este inlaturat in 1970 (prin pensionare), intrucit s-a opus "unificarii" invatamintului chimic superior din centrele universitare Bucuresti si Iasi, prin contopirea Facultatilor de Chimie si Chimie industriala. Se stinge din viata la 89 de ani.
Chiar daca a activat ca ministru al invatamintului in prima perioada a comunismului dur, cind multi oameni de calitate au avut de suferit din cauza "luptei de clasa", Ilie Murgulescu a stiut sa-si prezinte si sa-si impuna, dupa caz, punctele de vedere vizavi de viata scolii in fata lui Gh. Gheorghiu-Dej , aflindu-se de multe ori in pericol de a fi trimis pentru "reeducare la Pitesti" sau la "stuf", etc. Problema centrala care l-a preocupat a fost diminuarea efectelor nocive asupra scolii romanesti de toate gradele pe care le-a adus "reforma invatamintului" din 1948 de sorginte sovietica, pe care intelectualul de "vita veche" Ilie Murgulescu n-a putut s-o accepte. As enumera citeva din "elementele de reforma" impuse de autoritatea comunista: eliminarea din invatamint a tuturor dascalilor care n-au acceptat doctrina "noilor vremuri", reducerea liceului la 10 clase, obligativitatea studierii limbii ruse incepind cu clasa a IV-a, fiind la un moment dat disciplina de admitere la oricare facultate, studiul obligatoriu al geografiei si istoriei URSS/PCUS, utilizarea manualelor de matematica, fizica, chimie, bazele darwinismului, etc.. traduse integral dupa cele sovietice. Mai mult, manualele de limba romana si istorie (mistificata) erau scrise in lumina "realismului socialist" si a "luptei de clasa". Un alt aspect nedrept din acele timpuri a fost admiterea la facultate pe baza de "origine sociala".
In 2002 am participat la o sedinta, in aula Academiei Romane, de comemorare a acad. Ilie Murgulescu la 100 de ani de la nastere. Acad. Gabriel Tepelea ne-a surprins cu un discurs inedit asupra caracterului de om integru si mare patriot al acad. Ilie Murgulescu. Acesta a afirmat ca, in anul 1951, el si alti zeci de fosti profesori universitari, detinuti politici, au fost scosi din inchisoare din ordinul lui Gh. Gheorghiu-Dej, la interventia acad. Ilie Murgulescu. Motivul invocat de acesta din urma: situatia dezastruoasa din invatamintul preuniversitar (cu 7 clase obligatorii), datorata lipsei cvasi-totale de cadre didactice care sa poata predea disciplinele de specialitate dificile: matematica, fizica, chimie. Ministrul Ilie Murgulescu i-a prezentat lui Gheorghiu-Dej modul de rezolvare rapida a acestui deficit de cadre didactice prin infiintarea de Institute pedagogice de 3 ani atit in centrele universitare de traditie, dar si in alte orase: Craiova, Constanta, Bacau, Suceava, Baia Mare, Oradea etc, unde sa predea unii intelectuali de marca ai Romaniei condamnati politic, dar si cei exclusi anterior din invatamint.
Un alt aspect important privind viitorul scolii romanesti initiat in prima perioada ministeriala a acad. Ilie Murgulescu este pregatirea trecerii de la 10 la 12 clase de liceu. Chiar daca in 1956 acesta a fost demis din functia de ministru al invatamintului din cauza ca nu a luat masuri ferme impotriva studentilor si elevilor romani care au fraternizat cu revolutia ungara, in anul 1959 liceul a trecut la "11 clase", iar, printre altele, limba rusa era la "alegere" cu engleza, germana sau franceza, iar limba latina devenea un nou obiect de studiu.
In anul 1960, Ilie Murgulescu a fost rechemat la conducerea ministerului, unde a ramas pina in 1963. Acum s-a putut concentra asupra inlaturarii in buna masura a efectelor reformei din 1948, raminind insa neatinse disciplinele "ideologice". In aceasta perioada a crieonat un invatamint liceal de 12 clase (realizat in 1966), cu doua profile distincte: "real" si "umanist", cu planuri de invatamint judicios intocmite si mai ales cu manuale de o excelenta tinuta stiintifica. Din acest moment invatamintul preuniversitar romanesc a devenit unul dintre cele mai "tari" din Europa prin calitatea cunostintelor insusite de elevi, dar si prin corpul de profesori si invatatori de elita creati in anii anteriori, prin "contrareforma Murgulescu".
In invatamintul superior, profitind de "definitivarea colectivizarii agriculturii" din 1961, Ilie Murgulescu a desfiintat sistemul preferential de admitere in facultati si de acordare a burselor, impunind principiul valorii intelectuale si nu al "originii sanatoase" a studentilor. De asemenea, a initiat dotarea facultatilor cu material didactic si aparatura de cercetare de buna calitate, incit si astazi o buna parte dintre echipamentele cumparate atunci sint in stare de functiune in laboratoarele noastre.
Oare unde trebuie asezat acad. Ilie Murgulescu printre ministrii invatamintului pe care i-a avut Romania?
Prof. dr. (consultant) Alexandru CECAL, Universitatea "Al.I. Cuza" Iasi
