Caută 
1989-2016: „Anul şi cârlanul“ – 27 de nume care au marcat Iaşul ultimilor 27 de ani (III)
6 MIN
„Ziarul de Iaşi“ vă prezintă un demers jurnalistic inedit. Am ales 27 de personalităţi publice despre care putem spune, fără îndoială, că au marcat, în bine sau în rău, Iaşul celor 27 de ani scurşi de la revoluţie până azi. Majoritatea dintre acestea sunt încă personaje despre care se discută în contradictoriu, doar timpul fiind acela care îi va găsi fiecăruia locul cuvenit în istoria locală. Demersul nostru se vrea doar o expunere succintă a activităţii fiecăruia, lăsând cititorilor să facă judecata asupra lor.
Dan Gâlea – prefectul „Afacerii agronomilor“
Fost prefect al Iaşului în anii ’90 şi cadru didactic, inclusiv decan, la Facultatea de Automatică şi Calculatoare a UTI, Dan Gâlea spunea la un moment dat că a fost unul dintre candidaţii doriţi de Securitate pentru rolul de „spion industrial şi tehnologic în străinătate“. Aşa explică el prezenţa să pe lista „persoanelor de sprijin“ ale fostei Securităţi, lista găsită în biroul prim-secretarei Maria Ghiţulică, în decembrie 1989. Fostul prefect al Iaşului între 1990 şi 1996, a murit în anul 2008. Fusese diagnosticat în urmă cu cîteva luni cu un cancer pulmonar în stadiu avansat şi cu o evoluţie rapidă. S-a născut la Galaţi, pe 8 august 1948, şi a absolvit Liceul „C. Negruzzi“ din Iaşi, în anul 1966. A urmat cursurile Facultăţii de Electrotehnică a Institutului Politehnic Iaşi, unde a obţinut diplomă de inginer în anul 1971, ulterior devenind profesor. În politică a fost atras de senatorul FSN Ion Solcanu, devenind primul prefect post-decembrist al Iaşului numit de Guvern, dar şi cel mai longeviv. De mandatul său nu se leagă însă multe realizări importante, poate şi pentru faptul că funcţia era nou creată, dar nici scandaluri de corupţie mari nu au fost asociate în acei ani cu numele lui. Poate doar cu excepţia aşa-numitei „Afaceri a agronomilor“, primul mare scandal de corupţie care a zguduit Iaşul anilor ’90, o afacere în care însă el nu a fost printre beneficiarii direcţi, dar în care ca prefect a avut un rol important. În fapt, zeci de persoane cu influenţă au fost în acei ani tulburi împroprietărite ilegal cu câte o jumătate de hectar de teren, multe în zona foarte râvnite din preajma Iaşului. Dan Gâlea a fost, totodată, singurul prefect care şi-a finalizat mandatul de patru ani, între 1992 şi 1996.
Florin Vitan – marea dezamăgire anticomunistă a Iaşului
Ardelean din Timişoara de baştină, primul prefect al Opoziţiei anticomuniste de la Iaşi, ţărănistul Florin Vitan, a preluat funcţia după alegerile din 1996, propus fiind de către deputatul Vasile Lupu, vicepreşedinte al PNŢCD la nivel naţional. De profesie cadru universitar, angajat al facultăţii de Textile din cadrul Universităţii Tehnice, Florin Vitan avea să vină în funcţie pe un mare val de simpatie după câştigarea alegerilor de către CDR, în 1996. Simpatie care avea foarte repede să se transforme într-o uriaşă dezamăgire, după câteva cazuri controversate de corupţie şi de influenţă politică abuzivă, cazuri în care chiar cotidianul nostru le-a dezvăluit şi relatat în exclusivitate în acei ani. Cazuri care au culminat cu un conflict public în care a intrat cu şeful IPJ de atunci, colonelul Ioan Toarbă, în 1998, scandal în care prefectul a intervenit la şeful Poliţiei după ce fusese arestat un patron al unui cotidian local apropiat lui Florin Vitan. Lucrurile aveau să ia o turnură defavorabilă pentru Vitan după ce cotidianul nostru a făcut publică stenograma discuţiei scandaloase dintre prefect şi acesta, pe tema arestării de mai sus. Şefii PNŢCD l-au ţinut în braţe pe Florin Vitan până în ultimul moment, în ciuda conduitei scandaloase evidente a acestuia, fapt pentru care partidul avea să intre pe o pantă descendentă în percepţia opiniei publice ieşene, tendinţă care avea să se finalizeze, practic, cu dispariţia partidului de pe scena politică. Dispariţie la care, fără îndoială, oameni în funcţii puiblice precum prefectul Vitan au contribuit în mod direct. Florin Vitan este acum pensionar şi locuieşte într-o vilă din zona Galata, fiind vecin şi prieten cu fostul primar Constantin Simirad.
Adrian Mogoş – şeful liberal care a întruchipat perfect opoziţia bleagă
Adrian Mogoş a fost unul dintre ieşenii rătăciţi în politică. Absolvent de Drept şi avocat de când se ştie, Mogoş nu şi-a manifestat veleităţile politice decât ani buni după 1989, când deja avea aproape trei decenii de avocatură în spate. A intrat în PNL în 1993, la 45 de ani, dar în mai puţin de un an ajunsese deja preşedinte al filialei judeţene. Până la deputăţia câştigată în 1996 nu a mai fost decât un pas, care s-a făcut repede. Nu a rupt gura târgului în Parlament, unde a luat cuvântul rar şi a venit cu propuneri legislative încă şi mai rar, deşi ca jurist asta ar fi trebuit să fie activitatea sa de bază. Nici în filiala liberală ieşeană nu a dărâmat munţii, iar dezastrul electoral din 2000 a dus în final la dispariţia sa ca om politic. PNL a obţinut atunci doar un loc de deputat la Iaşi, în persoana lui Mogoş. Al doilea aflat pe listă, Relu Fenechiu, principalul finanţator, a ratat deputăţia în acel an. Din acel moment, Fenechiu şi Mogoş au devenit duşmani de moarte. Eşecul electoral şi tălpile puse de colegi l-au costat pe Mogoş fotoliul de şef al filialei. Câteva luni mai târziu, intrat în conflict cu Valeriu Stoica, preşedintele PNL, Mogoş pleacă din partid şi intră în PD. A fost cântecul său de lebădă în plan politic, anul 2004 fiind ultimul în care Mogoş a mai ocupat vreo funcţie centrală. Era să candideze din partea PD pentru un nou mandat, dar a fost exclus de pe listele Alianţei D.A., se spune chiar la intervenţia lui Traian Băsescu. Ulterior, Mogoş s-a mulţumit cu poziţia de preşedinte al baroului ieşean, cu procesele sale şi cu cele ale fiului său, tot avocat, pe la al cărui cabinet trece destul de des.
CITIȚI ȘI:
1989-2016: „Anul şi cârlanul“ – 27 de nume care au marcat Iaşul ultimilor 27 de ani (II)
Poveștile celorlalte 24 de personalități care au marcat istoria postdecembristă a județului Iași le puteți citi în ediția tipărită a „Ziarului de Iași” de sâmbătă, 31 decembrie, un număr special, de sărbătoare.
