Caută 
5 MIN
„Ziarul de Iaşi“ vă prezintă un demers jurnalistic inedit. Am ales 27 de personalităţi publice despre care putem spune, fără îndoială, că au marcat, în bine sau în rău, Iaşul celor 27 de ani scurşi de la revoluţie până azi. Majoritatea dintre acestea sunt încă personaje despre care se discută în contradictoriu, doar timpul fiind acela care îi va găsi fiecăruia locul cuvenit în istoria locală. Demersul nostru se vrea doar o expunere succintă a activităţii fiecăruia, lăsând cititorilor să facă judecata asupra lor.
Nicuşor Păduraru – meşterul vorbelor, ucenicul faptelor
Nicuşor Păduraru s-a născut în comuna Ştefan cel Mare din Bacău, dar Revoluţia l-a prins ca student la Iaşi, unde a absolvit cursurile Facultăţii de Construcţii de Maşini din cadrul UTI, în 1993. Imediat după terminarea facăultăţii s-a angajat ca inginer la RAFO Oneşti, unde realizează şi două inovaţii tehnologice. S-a întors la Iaşi în anul 2000, fiind angajat în poziţii de conducere la Bursa Moldovei S.A, apoi la Bursa de Mărfuri S.A.. Ulterior, între 2003 şi 2005, devine director în cadul grupului de firme Conex, deţinut de familia Prisecaru. În paralel, se înscrie în PNL, iar din 2004 devine consilier judeţean. Şi-a întrerupt mandatul în septembrie 2006, când a fost numit prefect, după arestarea lui Radu Prisecaru. Ca reprezentant la Guvernului în teritoriu nu se remarcă în mod deosebit, ceea ce nu e un lucru neapărat rău, dacă ne gândim că la vremea aceea trebuia să facă jocurile lui Relu Fenechiu. De altfel, În 2008, Nicuşor Păduraru se retrage din PNL şi este ales deputat pe listele PDL În timpul mandatului, prezidează o comisie de anchetă parlamentară în cazul Nicolina SA. Raportul întocmit de aleşi şi trimis procurorilor a rămas fără efecte până azi. Votat din nou deputat, întâmplător chiar în Colegiul Nicolina, Nicuşor Păduraru avea să se remarce în al doilea mandat mai ales prin talentul de a se juca cu cuvintele. Este autorul frazei memorabile adresate preşedintelui Băsescu, liderul de facto al PDL: „În jurul dumneavoastră rar creşte iarba“. După alegerile parlamentare din 2012, s-a retras din viaţa puplică. În prezent, comentează evenimentele politice pe Facebook. Şi, culmea, pare mai influent decât atunci când era politician…
Varujan Vosganian – armeanul care s-a lipit de Iaşi în ’92 şi de care nu am mai scăpat nici până azi
„Există şi armeni competenţi“, dar Iaşul nu a avut parte de unul. Cel puţin, dacă e să-i dăm crezare fostului preşedinte Traian Băsescu. Varujan Vosganian este unul dintre puţinii, dacă nu singurul lider politic local, care au participat activ la evenimentele Revoluţiei. El a fost reţinut de Securitate după protestele din 21 decembrie, din Capitală. O lună mai târziu era deja membru al Guvernului, în fine, fostul CPUN, iar apoi parlamentar. De atunci şi până astăzi n-a mai avut altă slujbă, cu excepţia celei de scriitor. A schimbat, ce-i drept, destul de des „angajatorul“. Între 1990-1992, respectiv, 1992-1996, a fost deputat din partea Uniunii Armenilor din România. între 1996 şi 2000 a fost senator al UFD (parte a CDR), între 2000 şi 2004 s-a odihnit, iar apoi, din nou senator, în legislaturile 2004-2008, 2008-2012, 2012- 2016, pe listele PNL. Din când în când, devine ministru. Mai întâi în decembrie 2006, Vosganian este numit la şefia Economiei şi Comerţului în Guvernul Tăriceanu, iar din aprilie 2007, preia portofoliul Economiei şi Finanţelor (prin comasarea a două ministere). Supărat că Băsescu nu l-a aşezat în barca armenilor competenţi, Vosganian devine cu duşman politic al fostului preşedinte şi unul dintre artizanii USL. Drept răsplată, este numit ministru al Economiei în guvernul Ponta 2, între decembrie 2012 şi octombrie 2013. Ca senator de Iaşi, în patru legislaturi, plus una de deputat, cea actuală, se laudă că a pus umărul la finanţarea Institului Oncologic, a Bibliotecii Centrale Universitare şi Muzeului Unirii şi că a convins fabrica Delphi să rămână la Iaşi. Fiind un scriitor talentat, cu recunoaştere internaţională, procurorii DIICOT au încercat în două rânduri să-i ofere timpul şi spaţiul necesar să se dedice exclusiv literaturii. N-au reuşit, pentru că în ambele cazuri senatorii au votat împotriva urmăririi sale penale. Başca l-au mai şi stropit cu mir.
Neculai Apostol – „Văd altfel administrarea judeţului“
Născut în satul Moţca, de lângă Paşcani, Neculai Apostol, de profesie inginer zootehnist, avea să devină unul din primii miliardari ai judeţului, după achiziţia unor complexuri de creştere a păsărilor sau porcilor din zonă. Avea însă experienţă în domeniu, după ce, în 1980, la 29 de ani, ajunsese directorul Centrului de Contractări Animale şi Industrializarea Cărnii din Paşcani. În anul 2001 s-a înscris în PSD, iar în 2002, după demiterea lui Corneliu Rusu Banu, a fost numit prefect. Mulţi îl vedea de atunci ca personajul pe care senatorul Ion Solcanu îl pregătea pentru o candidatură la primăria Iaşului. N-a mai fost să fie. De altfel, a demisionat un an mai târziu din funcţia de prefect, pentru că, spune el, „văd altfel administrarea judeţului“. Doi ani mai târziu, însă, colegii săi de partid l-au trecut pe liste la alegerile pentru Senatul României. Din funcţia de prefect a plecat după un an, în 2003, motivul pentru care a demisionat fiind, se pare, un conflict politic intern cu senatorul Ion Solcanu. Declarativ însă a spus doar că este bolnav, fără a da alte amănunte. A făcut totuşi o precizare reporterilor noştri, care avea să facă înconjurul ţării: „Ce boală am? Scrie aşa: boa-la lui Ca-la-che!“. Ulterior avea să se retragă definitiv din viaţa politică, apoi şi din prim-planul afacerilor, firma fanion a familiei, Grupul Kosarom, fiind acum condus de unul dintre cei doi fii ai săi.
CITIȚI ȘI:
1989-2016: „Anul şi cârlanul“ – 27 de nume care au marcat Iaşul ultimilor 27 de ani (IV)
Poveștile celorlalte 24 de personalități care au marcat istoria postdecembristă a județului Iași le puteți citi în ediția tipărită a „Ziarului de Iași” de sâmbătă, 31 decembrie, un număr special, de sărbătoare.
