În cazul anchetelor de conjunctură, “în loc de cifre exacte, răspunsul obişnuit îl constituie o apreciere a respondentului faţă de nivelul “peste normal/ normal/ sub normal”, în cazul întrebărilor de nivel, sau de genul: “a crescut/ la fel/ a scăzut” sau “va creşte/ la fel/ va scădea”, în cazul întrebărilor care indică o evoluţie în timp a unui fenomen”, după cum se arată în precizările metodologice care însoţesc rezultatele ultimei anchete conjuncturale privind tendinţele economice, publicată de Institutul Naţional de Statistică pe 28 decembrie.

În continuare, “răspunsurile primite (managerii întreprinderilor din eşantionul supus cercetării statistice aleg o singură variantă de răspuns la acest tip de întrebări) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obţine sub forma unui sold conjunctural procentual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”.

La o diferenţă de până la ± 5% între răspunsurile pozitive şi cele negative date de manageri, se consideră că va urma o perioadă de relativă stabilitate, un rezultat între ± 6% până la ±15% se citeşte ca “creştere moderată, respectiv scădere moderată”, iar de la ±16% până la ± 40% creştere, respectiv scădere. Un răspuns de ±40% se interpretează ca o creştere accentuată, respectiv scădere accentuată aşteptată de manageri. Soldurile conjuncturale sunt calculate pe baza datelor prelucrate şi agregate conform CAEN. Rev2. Aceste solduri reprezintă percepţia managerilor asupra realităţii din domeniile în care activează, pe baza propriei experienţe şi nu o realitate bazată pe cifre.

Astfel, din ancheta economică realizată în luna decembrie pentru intervalul decembrie 2023 – februarie 2024, a rezultat că managerii din toate cele patru domenii de activitate în care s-a realizat ancheta se aşteaptă la creşteri de preţuri. Cei mai pesimişti par să fie însă managerii din domeniul Construcţii, care se aşteaptă în viitorul foarte apropiat la o scădere a volumului producţiei (-21% sold conjunctural) şi o scădere moderată a numărului de salariaţi (-10%). “În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +30 %)”, se arată în comunicatul INS

Cea mai mare creştere de preţurile este însă prognozată de managerii din Comerţul cu amănuntul. Percepţia lor este că va avea loc o creştere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +43%). Însă tendinţa din acest domeniu va fi de relativă stabilitate (sold conjunctural +3%). Angajatorii din Comerţ prognozează chiar o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +15%) şi o creştere moderată a volumului comenzilor pe care le vor adresa furnizorilor de mărfuri (sold conjunctural +11%).

Pe piaţa serviciilor, managerii par că nu ştiu exact încotro va bate vântul. Răspunsurile pozitive şi cele negative ale managerilor chestionaţi în legătură cu opinia lor privind cererea de servicii în următoarele luni s-au anulat reciproc, astfel încât soldul conjunctural rezultat a fost de 0%. Interpretarea statisticienilor este însă că vor urma câteva luni de relativă stabilitate. În ce priveşte menţinerea numărului de salariaţi din Servicii, prognoza indică tot o relativă stabilitate, cu un mic avantaj de partea managerilor care cred că numărul salariaţilor se va reduce (sold conjunctural -1%). Cât despre preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor din domeniul Serviciilor, acestea vor avea o tendinţă de creştere moderată, conform opiniei managerilor (sold conjunctural +12%).

Relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -5%) şi a numărului de angajaţi (-3%) sunt şi tendinţele din Industria prelucrătoare, domeniul în care managerii prognozează totuşi o creştere a preţurilor la produsele industriale în următoarele trei luni (sold conjunctural +17%).