„Căpcăunul” de la Iaşi: 20 de ani de puşcărie, dar e de negăsit. Grozăvii ce te strâng în spate. A cerut azil politic la Chişinău

Originar din Ţuţora, Plugaru a intrat de tânăr în conflict cu legea, fiind închis în mai multe rânduri pentru furt calificat. După gratii, a cunoscut infractori mai „serioşi”, experimentaţi în trafic de migranţi şi contrabandă, iar după liberare şi-a constituit propriul grup infracţional. Din 2010, după liberarea unui cunoscut al său, moldovean, „specialist” în trecerea ilegală a frontierei, Plugaru a început să lucreze în stil mare. În momentul de maximă expansiune, grupul său ajunsese să cuprindă peste 30 de persoane. O primă faptă reţinută de procurori a fost comisă în august 2010, când a aranjat trecerea ilegală a Prutului de către doi moldoveni ce voiau să ajungă în vestul Europei. În circumstanţe rămase neclare, probabil în contextul unei reglări de conturi cu o grupare moldoveană, Plugaru a încercat să-l ucidă pe unul dintre cei doi migranţi, într-o pădure. Moldoveanul a fost bătut cu o bâtă de baseball şi cu un hârleţ de Plugaru şi complicii lui. A reuşit totuşi să fugă şi s-a predat jandarmilor.

În decembrie 2010, gruparea lui Plugaru a trecut peste Prut, pe la Medeleni, o cantitate de 20.000 de pachete de ţigări „Plugarul”. Ţigările urmau să ajungă pe piaţa ieşeană, dar cea mai mare parte a lor a fost capturată de poliţia de frontieră sau recuperată de pe malul Prutului. „Căpcăunul” l-a găsit vinovat de aceasta pe unul dintre complici, un moldovean. L-a ameninţat pe acesta că va trimite pe cineva să-i violeze concubina şi să-i ucidă copilul dacă nu-l ajută să-şi recupereze paguba. O nouă cantitate de ţigări, 3.100 de pachete, a căzut însă din nou în mâinile poliţiştilor, în februarie 2011. O lună mai târziu, gruparea lui Plugaru a preluat din Ungheniul basarabean doi tibetani şi patru egipteni, pentru a-i trece Prutul. Cum au ajuns tibetanii la Ungheni a rămas neclar. Egiptenii obţinuseră viză pentru Rusia, iar de acolo trecuseră ilegal în Ucraina şi apoi în Republica Moldova. Cei şase trebuiau să ajungă în Ungaria, dar au fost reţinuţi la scurt timp după intrarea pe teritoriul României. Tot în martie, „Căpcăunul” a organizat un nou transport ilegal de ţigări. Şase colete, cu o cantitate necunoscută de ţigări au fost trecute peste Prut şi transportate ulterior spre Voineşti. Lovitura a reuşit, ţigările neputând fi interceptate.

În aprilie, gruparea a acţionat „la pont”, în judeţul Neamţ. Plugaru primise informaţia că un angajat al unei firme de transport primise 60.000 de euro în numerar, urmând să folosească banii pentru cumpărarea unui autocar. A urmat o spargere dată la apartamentul acestuia. Hoţii au rupt butucul uşii şi au plecat din casă cu seiful pus într-un cearceaf. Au găsit în interiorul seifului 52.000 de euro şi 120 grame de aur. O lună mai târziu, au mai încercat o lovitură, tot în Neamţ. Şi-au pus în gând să fure caseta cu bani a unui bancomat. Şi-au pregătit butelii cu oxigen şi gaz şi sculele necesare pentru a tăia bancomatul. Au încercat de două ori să acţioneze, dar de fiecare dată ceva nu a funcţionat. De fiecare dată, au trebuit să se întoarcă la Iaşi pentru a-şi repara echipamentul. Lovitura a eşuat.

O parte a grupării „Căpcăunului”, împreună cu liderul acesteia, a fost trimisă în judecată în 2011. După un proces care a durat patru ani, Plugaru a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Traficantul nu a aşteptat însă să fie ridicat de poliţişti. A fugit în Republica Moldova, oprindu-se la Grigoriopol, în aşa-numita Transnistrie. De acolo, a trimis o cerere Biroului Migraţie şi Azil al Republicii Moldova, cerând acordarea statutului de refugiat. El a invocat faptul că probele din dosarul în care fusese condamnat erau falsificate. S-a prezentat ca un mic întreprinzător ieşean, nevoit să achite lunar o taxă de protecţie „poliţiştilor de sector şi procurorilor”. În 2010-2011 nu mai putuse achita banii, motiv pentru care începuseră persecuţiile. „Dînsul fiind susţinătorul partidului social democrat a lui Victor Ponta care în prezent este urmărit politic de forţele de elită politică a statului român, este persecutat politic şi ameninţat cu violenţă şi moarte din partea oponenţilor politici ai lui Ponta Victor”, se menţiona în plângerea adresată Judecătoriei din Grigoriopol. Plugaru nu voia decât să se stabilească în Republica Moldova şi să-şi întemeieze acolo o familie. Atât funcţionarii Biroului Migraţie şi Azil, cât şi judecătorii din Grigoriopol şi Curtea de Apel Chişinău i-au respins solicitarea.

„Căpcăunul” nu şi-a pierdut timpul nici în Republica Moldova. În 2015, pe când autorităţile române îl căutau pentru a-l încarcera, Plugaru îşi refăcea grupul de traficanţi. În septembrie 2015, trei membri ai grupării au fost reţinuţi după ce organizaseră trecerea frontierei de către doi adulţi şi trei copii arabi şi un bărbat iranian. Migranţii plăteau între 1.000 şi 4.000 de euro pentru a fi introduşi în Uniunea Europeană. „Transportul” a fost însă monitorizat de Poliţia de Frontieră, traficanţii şi migranţii fiind opriţi pe când se îndreptau spre Iaşi. Pe numele lui Plugaru a fost întocmit un nou dosar penal, trimis în instanţă în noiembrie 2017. Tribunalul l-a condamnat a doua oară pe Plugaru la 8 ani de închisoare. Cum fapta fusese comisă ca recidivist, cele două pedepse au fost însumate, ajungându-se la 20 de ani de detenţie. Sentinţa nu este încă definitivă, ea putând fi atacată cu apel.