Caută 
HOTNEWS: Uciderea lui Suleimani, “terifianta” abordare a steagului roşu şi războiul nuclear
2 MIN
Uciderea comandantului Forţei Quds, Qassem Suleimani, a dat naştere unui adevărat şuvoi de comentarii, explicaţii, speculaţii şi predicţii, toate pe fondul temerilor, în mare măsură justificate, că este vorba de un eveniment care va avea consecinţe în regiune şi dincolo de aceasta.
Nu este foarte clar nici ce fel de act a fost atacul care l-a vizat pe Suleimani – a fost vorba de un act de apărare, de prevenire a unui atac iminent, cum a transmis administraţia de la Washington, sau de un asasinat prin care s-a încălcat legislaţia internaţională, cum afirmă Iranul şi unii experţi?
A respectat Donald Trump măcar legislaţia americană, cum spune Casa Albă, sau a declanşat ostilităţi cu o putere străină fără a cere aprobarea Congresului, aşa cum susţine preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi? Poate fi privit Qassem Suleimani ca un terorist, dat fiind că numele său figurează pe lista persoanelor şi entităţilor sancţionate de UE în vederea combaterii terorismului, iar Gărzile Revoluţionare Iraniene, din care face parte şi Forţa Quds, au fost desemnate de americani drept grupare teroristă în luna aprilie a anului trecut?
Sau a fost vorba de un ofiţer care a încercat să atingă obiectivele ţării sale – crearea unei adâncimi strategice, găsirea unor aliaţi, exportul revoluţiei islamice etc. – folosind resursele pe care le-a avut la îndemână, ceea ce a însemnat utlizarea unor tactici de conflict asimetric în faţa unor adversari net superiori?
În ceea ce priveşte consecinţele uciderii lui Qassem Suleimani, estimările privind gravitatea lor variază de la un oficial/analist/jurnalist la altul, însă deocamdată este vorba mai mult de speculaţii dat fiind că în primele zile după asasinat nu s-au întâmplat prea multe – câteva atacuri cu rachete la Bagdad şi la Balad, care nu au făcut victime, şi o rezoluţie prin care Parlamentul irakian solicită retragerea forţelor americane, însă e vorba de un act mai degrabă simbolic, întrucât astfel de rezoluţii nu sunt obligatorii, iar guvernul este doar interimar, pentru că şi-a dat demisia, aşa că nu prea are spaţiu de manevră.
Aşadar nimic spectaculos – dar aproape toată lumea se aşteaptă la mai mult, iar iranienii şi, într-o măsură mai mică, miliţiile şiite, promit că se vor întâmpla mai multe. De aici încep speculaţiile, unele dintre ele atât de exagerate încât merită un pic un atenţie.
SURSA: hotnews
