anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Arhitectură urbană creată prin concurs internațional, la Iași. Arhitectul Augustin Ioan: „O intervenție de acupunctură urbană de calibru”

GALERIE
arhitectura palas
  • arhitectura palas
- +

Iașul este un oraș emblematic pentru România, cu un patrimoniu arhitectural care poartă și semnătura unor renumite nume străine. În ultimii 10 ani, orașul celor șapte coline s-a dezvoltat semnificativ, mai ales prin investiții private, devenind astăzi un hub de business, cu prezența unor mari companii românești și internaționale, atrase de o forță de muncă tânără și talentată, provenită de pe băncile universităților locale.

Este un oraș cu o atmosferă molcomă și îmbietoare, care trebuie menținută și chiar accentuată, cu păstrarea cosmopolitismului și diversității actuale. Un oraș care să mențină calitatea spațiului public și atenția la monumente, dar care să îngăduie apariția unor noi repere, pentru viitor, spune arhitectul Augustin Ioan, membru în echipa de organizare a unui concurs internațional de arhitectură, lansat la Iași. Cu investiții de peste 1,2 miliarde de euro în marile orașe ale țării și autor al celor mai ample proiecte de regenerare urbană din România, grupul IULIUS a lansat recent un concurs internațional de arhitectură cu invitați pentru o nouă dezvoltare în zona centrală a Iașului. Provocarea: să se identifice soluția de inserție urbană care să armonizeze prezențele cultural - istorice din zonă cu arhitectura contemporană.

Comunitatea locală, invitată să spună cum vede orașul de mâine

Demersul a debutat cu o consultare online interactivă a comunității, invitată să își spună viziunea despre cum ar trebui să se dezvolte orașul său. Pe platforma www.iasipentruviitor.ro/rezultate au răspuns 2.155 de persoane, iar concluziile studiului arată că, în general, ieșenii sunt mulțumiți de dezvoltarea orașului. Îl consideră prietenos, atractiv în principal prin arhitectură și obiectivele turistice, deosebit prin caracterul educațional, dar sunt nemulțumiți de infrastructura rutieră. De la o nouă inițiativă de dezvoltare urbană așteaptă spații verzi, să creeze noi locuri de muncă și să ajute atractivitatea investițională a orașului, dar și să contribuie cu facilități recreative, infrastructură și spații culturale.

Din acest punct pornește concursul internațional de arhitectură propus de IULIUS, care este organizat de o echipă de experți în arhitectură, urbanism și patrimoniu (istoricul Cătălin Turliuc și arhitecții Șerban Țigănaș, Augustin Ioan, Dragoș Ciolacu, Mihai Corneliu Drișcu și Matei Bogoescu). L-am abordat pe arhitectul Augustin Ioan, profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, pentru a afla mai multe despre acest proiect.

Este prima dată când un dezvoltator foarte important alege acest mod de a produce arhitectură reprezentativă pentru orașul său, iar speranța este că inițiativa va fi molipsitoare, inclusiv pentru investițiile publice de anvergură. Apoi, prin concurs se dorește obținerea, deopotrivă, a unei soluții urbanistice și a uneia de arhitectură pentru un loc greu al centrului Iașilor, marcat de coprezența atâtor edificii majore ale culturii regionale și naționale. E o clipă importantă și sper să fie un succes tot acest efort”, a declarat arhitectul Augustin Ioan.

Modelul francez de dezvoltare urbană prin concurs de arhitectură

Opțiunea companiei IULIUS pentru un concurs de arhitectură cu invitați este un demers de bune practici de inserție urbană, pentru că vine cu garanția că, la finalul competiției, vor fi mai multe soluții bune.

Concursul cu invitați este ca o plasă de siguranță: te asiguri de la bun început că un număr de soluții sigur satisfăcătoare vor exista la sfârșit. Un concurs deschis obișnuit nu poate oferi această garanție. Arhitecții câștigători știu miza de la început și pot fi chemați, li se pot cere modificări și informații suplimentare. În plus, echipa câștigătoare devine partenerul de dialog cu autoritățile locale și parte din tot acest proiect urban”, spune Augustin Ioan.

Expertul susține că rezolvarea problemelor de arhitectură urbană prin concurs ar fi trebuit să fie demult o soluție îmbrățișată de autorități și reglementată ca atare, cum este în Franța, de exemplu. „Acolo există o legislație care privilegiază concursul de arhitectură, cel puțin cu trei invitați, iar statul îl promovează, fiind în avangarda unei arhitecturi cu valențe civice, pentru că este o țară civilizată. Etapele unui astfel de concurs sunt simple: se elaborează o temă de concurs cât mai completă cu putință, se invită un număr de firme care, în opinia organizatorilor, au deja în palmares soluții la probleme similare de amplasament, de temă, de încadrare în situri de patrimoniu etc. Se alege, pe baza unui set de criterii transparent, anunțat dinainte, care este soluția câștigătoare, apoi echipa câștigătoare participă la procesele de autorizare și avizare cerute de legislația locală”, a explicat Augustin Ioan.

La ce rezultate poate conduce un astfel de concurs?

Așteptările poartă un nume, tema de concurs. În cazul acesta este o temă foarte complicată, care se complexifică pe măsură ce ne întâlnim cu autoritățile locale și reprezentanți ai spațiului civic, personalități publice, care adaugă noi și noi unghiuri de abordare a acestei teme. O soluție câștigătoare va răspunde în bună măsură la ele, dar nu la toate, pentru că nu s-a inventat încă soluția arhitecturală-panaceu”, este de părere arhitectul.

O clădire contemporană, proiectată pentru viitor

Inițiatorii proiectului își doresc identificarea unei soluții contemporane pentru o zonă centrală a Iașului, care să răspundă și cerințelor din viitor. „Va dura ani până va fi construit proiectul, deci deja momentul când va fi gata e momentul pe care, azi, îl considerăm viitor apropiat. Așteptarea mea este să fie o clădire a viitorului”, spune arhitectul.

În plus, acesta consideră că un astfel de proiect ar putea fi catalizatorul altor intervenții pentru dezvoltarea orașului.

Mai multe capete gândesc mai bine decât unul singur, în cazul urbanismului și al arhitecturii. În plus, se mizează pe thinking outside the box, o gândire non-conformistă pe care cei din afara mediului profesional local și național ar propune-o, inevitabil. O astfel de intervenție de acupunctură urbană de calibru și prestanță poate degaja energii de creativitate locală, menite să continue dezvoltarea în zonă, care e chiar centrul Iașilor. Și nu trebuie să fie neapărat un ansamblu bizar, neasemenea, deși clădirile de patrimoniu cărora li se va adăuga, de la straniul Palat al Culturii la Trei Ierarhi, sunt, deja,de o asemenea factură stranie și unică în patrie”, a mai spus membrul juriului.

Soluția propusă de arhitecți străini va onora orașul și se va adăuga galeriei de proiecte din Iași realizate de arhitecți străini precum Lecomte du Nouy, care a reconstruit biserica Sf. Nicolae Domnesc ctitorită de Ștefan cel Mare, și Gustave Eiffel, de numele căruia se leagă, printre altele, Grand Hotel Traian și fosta Hală Mare a orașului.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cioloş a văzut prea mult la filme

Cosmin PAȘCA

Cioloş a văzut prea mult la filme

Sunt cel mult trei scenarii posibile. 1. REPER devine o unealtă a USL, asumată ca atare printr-o politică transparentă de alianţe, prin care se dizolvă treptat relevanţa USR. Adică ne întoarcem la un fel de FSN, adică, ani pierduţi. 2. După alegerile din 2024, dacă nu accede în Parlament, REPER devine un forum de dezbateri şi se pierde în anonimat. Adică un fel de GDS, adică, ani pierduţi. 3. După alegerile din 2024, dacă intră în Parlament, REPER devine în mod natural un aliat al USR, se propune chiar de o fuziune. Adică un fel de PLUS, adică, ani pierduţi.

opinii

Expatriaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Expatriaţii

Hemon este un prozator de mare forţă care, pe lângă indiscutabilul talent literar, deţine şi un bagaj cultural, psiho-emoţional mai corect spus, excepţional. Privit în sine, acesta se dovedeşte capabil, de unul singur, mai ales în condiţiile vieţii autorului într-o civilizaţie străină, să deschidă calea către capodoperă.

Despre contagiunea financiară

Alin ANDRIEȘ

Despre contagiunea financiară

După criza financiară globală, înţelegerea fenomenului de contagiune la nivelul instituţiilor financiare a devenit o prioritate pentru factorii de decizie în vederea creşterii stabilităţii financiare, cu scopul de a reduce efectele crizelor financiare viitoare sau chiar de a le preveni. 

„Războiul sfânt” al rasei

Florin CÎNTIC

„Războiul sfânt” al rasei

Astăzi, 29 iunie, la ora 14.30, la Ateneul Naţional din Tătăraşi, Marius Turda, istoric şi universitar de clasă internaţională, profesor la Universitatea Oxford Brooks, lansează ediţia românească a unei cărţi esenţiale pentru înţelegerea ideilor şi politicilor consacrate rasei şi eugenismului în Ungaria secolulului XX. Evenimentul cuprinde şi vernisajul unei expoziţii itinerante, care va rămâne o lună pe simezele Ateneului, şi care merită şi ea a fi urmărită.

pulspulspuls

În loc de utrenie: Metropolia lui Flutur şi fluturii din stomacurile de la Iaşi

În loc de utrenie: Metropolia lui Flutur şi fluturii din stomacurile de la Iaşi

Deşi am văzut că mai toată lumea în sutane din târg cam mimează nepăsarea vizavi de declaraţiile şefului Cejeului bucovinean Flutur referitoare la crearea unei mitropolii a Bucovinei, adicătelea cum ar veni la Iaşi să rămânem doar cu cea a Moldovei, în realitate auzim pe căi neoficiale că agitaţia este maximă, iar acele declaraţii chiar au creat îngrijorare la Palatul Metropolitan din Iaşi. 

Caricatura zilei

Ro-Alert te sperie de-acu și în străinătate

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.