ATENTIE! Capcana din facturile la electricitate: când nu beneficiaţi de compensare chiar dacă aveţi sub 255 kWh pe lună

Toată Europa, nu doar România, aşteaptă cu înfrigurare sosirea iernii. O sursă de energie mai scumpă, fie că e vorba de electricitate sau de gaz, a devenit spectrul următorului sezon rece. Costul kilowattului este cel care dă frisoane.

Subiectul este deja la ordinea zilei, mai ales după cele două cazuri intens mediatizate cu facturi care depăşeau 6000 de lei, deşi consumatorii plăteau lunar 2-300 de lei. Ambele facturi, emise către filosoful Mihai Şora şi pe numele actorului Marius Manole, erau regularizări care vizau perioade mai mari de un an şi jumătate, emise de aceeaşi firmă, Enel. Aceasta a explicat că nu a avut acces la contoarele electrice în toată această perioadă şi că aşa a rezultat diferenţa de consum facturată. Totuşi, pe de o parte, o regularizare acoperă între 3 şi cel mult 6 luni, iar pe de altă parte, în orice contract de furnizare a energiei este menţionat accesul neîngrădit al reprezentanţilor firmei furnizoare la contorul electric.

Este într-adevăr cazul să ne temem de factura la curent?

Primele măsuri de compensare a costului pentru energia electrică şi gazul consumate au fost aplicate de la 1 noiembrie 2021. Atunci, preţul a fost plafonat la 1 leu/kWh, iar compensarea, la 29 de bani. Altfel spus, un kilowatt-oră a costat între 68 şi 71 de bani în perioada 1 noiembrie 2021 – 1 aprilie 2022, iar firmele furnizoare care au încheiat contracte cu un preţ pe kWh mai mare de un leu urmau să primească compensaţii de la stat.

O întreagă tevatură s-a iscat atunci, pentru că unele firme nu au aplicat corespunzător algoritmul, iar altele au încercat să recupereze de la consumatori subvenţiile care întârziau să vină.

Soluţia a venit de la Protecţia Consumatorilor, unde s-au strâns foarte multe reclamaţii şi care în dese rânduri a dispus recalcularea. Acum, de la începutul lunii august până la sfârşitul săptămânii trecute, la Iaşi au fost înregistrate 24 de reclamaţii (au fost câteva sute anul trecut) ne-a spus cms.-şef Constantin Onofrei, adjunctul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor.

De ce economia de acum nu bate risipa de anul trecut

La începutul anului, Guvernul a intervenit printr-o ordonanţă de urgenţă asupra metodei de calcul a costului pentru consumul de energie electrică. Algoritmul păstrează preţul maxim de 68 de bani/kWh (inclusiv TVA) pentru consumatorii casnici care în anul pandemic 2021 au avut de plătit în medie pentru cel mult 100 kWh/ lună, maxim 80 de bani pentru cei cu consum mediu lunar între 100 şi 300 kWh anul trecut şi cel mult un leu, de asemenea cu TVA inclus, pentru clienţii non-casnici.

Nicio referire la cei care, anul trecut, au depăşit media lunară de 300 kWh şi care, astfel, nu beneficiază acum de nicio reducere. Astfel, chiar dacă acum un asemenea consumator se restrânge chiar la mai puţin de 100 kWh pe lună, el va plăti toată această cantitate de energie consumată la preţul din contract, fără nicio compensaţie. De exemplu, dacă contorul arată că a consumat 90 kWh şi în contract preţul e 3 lei/kWh, va plăti 270 de lei. Un fel de pedeapsă că anul trecut nu a fost mai econom.

Când se schimbă regulile în timpul jocului

Dacă, anul trecut, nu ştia nimeni că Guvernul va lega consumul de atunci de facturile din 2022, anul acesta se schimbă iarăşi regulile. O nouă ordonanţă intrată în vigoare recent, la 1 septembrie 2022, coboară această limită medie de la 300 la 255 kWh. „Nu este o scădere de la 300 la 255 kWh, ci o aplicare voluntară a ceea ce s-a hotărât la Bruxelles”, a explicat ministrul Energiei, Virgil Popescu. Potrivit declaraţiilor lui, 7,6 milioane de locuinţe se încadrau în plafonul de 300 kWh, iar în cel de 255, 7,2 milioane.

Ce înseamnă practic această reducere de prag în noua ordonanţă? De exemplu, dacă o locuinţă s-a încadrat anul trecut în cei 300 kWh, dar acum consumă 299 kWh într-o lună, titularul contractului va plăti preţul compensat (80 de bani/kWh) pentru cei 255 kWh, iar pentru ceilalţi 44 (până la 299 kWh) va plăti preţul plătit de furnizorul de electricitate la achiziţia de pe bursă.

Acelaşi document consfinţeşte nivelul maxim al preţului unui kWh din consumul de gaz: 31 de bani, cu tot cu TVA, pentru consumatorii casnici (37 de bani pentru toţi ceilalţi), indiferent de cantitate.

Pe de altă parte, la costul de achiziţie al kilowattului/oră se adaugă costul de furnizare (7,3 bani, respectiv 1,2 bani în cazul gazelor naturale), costul transportului energiei, contravaloarea aşa-numitelor certificate verzi etc., menţionează ordonanţa 27/2022.

Ce vă spune factura pe care o primiţi de la furnizorul de electricitate?

Pare complicat? Aleşii s-au gândit deja la toate şi au completat în legea dată în iulie pentru aprobarea primei ordonanţe de urgenţă, cea din martie (27/2022): „Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor vor stabili, prin ordin comun, un formular unitar de facturare a energiei electrice şi a gazelor naturale, care să fie uşor de înţeles de către consumatorul mediu şi să cuprindă informaţii relevante pentru acesta cu privire la depăşirea consumului estimat în mod distinct pe facturi, astfel încât consumatorii să poată fi în cunoştinţă de cauză faţă de toate elementele de facturare într-un mod clar şi precis.”

Explicaţiile şi prezentarea de pe facturi sunt însă şi acum complicate, spre deosebire de notele de plată similare din alte ţări, foarte uşor de înţeles.

Evident, şi OUG 119/1 septembrie 2022 va intra în Parlament, unde va putea suferi şi ea modificări.

Putem scăpa de surprize?

„Şoc şi groază” e în locuinţele care nu sunt racordate la gaz şi care nu au centrală pe lemne. Un boiler sau chiar o centrală electrică, instalaţii destul de convenabile până anul trecut, cu siguranţă au dat în clocot facturile anul acesta.

Singura „armă” contra facturilor mari – care, de regulă, sunt cele de regularizare – este transmiterea indexului din fiecare locuinţă în zilele alocate pentru asta. Oricât de precisă ar fi, autocitirea contoarelor electrice nu exclude aceste facturi de regularizare, care întotdeauna reprezintă sume de plătit în plus, nu rambursări.

Omiterea transmiterii indexurilor, operaţiune dificilă pentru anumite persoane, şi lipsa accesului la contorul electric pot conduce la apariţia unor asemenea facturi cu mai mult de trei cifre la „Total de plată”. Totuşi, facturile de regularizare sunt emise pe perioade cuprinse între 3 şi 6 luni, în niciun caz pe un an şi jumătate, cum au păţit cei doi protagonişti amintiţi la începutul acestui articol.

O necunoscută rămâne şi dacă limitarea impusă de ultima ordonanţă, de 255 kWh/ lună, va conta la calcularea facturilor de anul viitor.