Bolile fac ravagii în şcolile din Iaşi: Un elev din trei are probleme de sănătate

DSP Iaşi a efectuat anul trecut, prin medicii şcolari şi prin medicii de familie, un examen medical de bilanţ şi mai multe triaje epidemiologice pentru monitorizarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din judeţ. Potrivit unui raport al departamentului „Igiena Colectivităţilor de Copii/Tineret“ de la DSP, peste 5.200 de copii şi tineri din peste 18.000 consultaţi au fost identificaţi cu probleme de sănătate şi au fost trimişi la specialist.

„În cadrul acestei acţiuni au fost examinaţi somatometric un număr de 18.848 subiecţi, din care: armonici – 15.119, dizarmonici cu plus de greutate – 2.582,  dizarmonici cu minus de greutate – 1.147. S-au depistat 5.229 copii şi tineri cu afecţiuni ce au necesitat dispensarizare. Ca şi în anul precedent, pe locul I în cadrul afecţiunilor cronice au fost tulburările de vedere (1.303 vicii de refracţie), pe locul II alte boli de metabolism (872), pe locul III deformări câştigate ale coloanei vertebrale (806 cazuri), pe locul IV obezitate din cauze neendocrine (480 cazuri)“, se arată în constatarea DSP.

Conform acesteia, în consiliul profesoral al fiecărei şcoli s-a prezentat situaţia medicală a elevilor şi s-au căutat soluţii pentru îndepărtarea factorilor de risc, cum ar fi: iluminatul necorespunzător, băncile improprii şi neadaptate vârstei, respectiv pentru poziţia defectuoasă în bancă.

Medic: Este nevoie de screening oftalmologic

Viciile de refracţie – cele mai întâlnite afecţiuni în rândul şcolarilor – pot determina o scădere importantă a acuităţii vizuale. Potrivit profesorului Dorin Chiseliţă, medic primar oftalmolog, şeful Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon“, un viciu de refracţie neidentificat la timp poate însemna afectarea vederii definitiv.

„Viciile de refracţie nu sunt boli în totalitatea lor. Sunt unele simple care nu reprezintă altceva decât o abatere de la normalitate, şi pentru care copilul trebuie să poarte ochelari. Sunt şi vicii de refracţie importante care determină scăderea consistentă a acuităţii vizuale, modificări în structura unor ţesuturi ale ochilor care determină, să zicem, handicap vizual“, a precizat medicul.

Specialistul a mai subliniat că, pentru identificarea timpurie a unor posibile vicii de refracţie, toţi copiii ar trebui să fie evaluaţi oftalmologic printr-un screening naţional la vârsta de 4-5 ani.

„Nu rezolvăm nimic dacă acest control se face din iniţiativa părinţilor. Acest lucru trebuie instituţionalizat printr-o lege, printr-o hotărâre, pentru că problema nu este, până la urmă, că un copiluţ are un viciu de refracţie. Problema este că, depistat precoce, pentru acel copil sunt şanse de recuperare a vederii, nu neapărat scăpând de ochelari. Mă întâlnesc cu situaţii în care un ochi al copilului este perfect, iar celălalt are un viciu de refracţie necorectat pentru că el nu şi-a dat seama de problemă, şi ajunge la vârsta de 10-11 ani când această scădere a vederii rămâne definitivă“, a punctat profesorul.

Potrivit oftalmologului, până în prezent nu există studii ştiinţifice care să argumenteze faptul că ecranele la care se uită şi pe care le folosesc atât copiii, cât şi adulţii, sunt nocive. În schimb, petrecerea îndelungată a timpului în faţa ecranelor de la laptop, calculator, televizor poate avea efecte asupra funcţiei vizuale.

„Problema este de exces, atunci când ore întregi uităm de noi în faţa calculatorului, televizorului sau a ecranului de la telefon. Toate lucrurile acestea au un impact negativ pe termen lung asupra funcţiei vizuale, trebuie să recunoaştem asta. Dar nu ecranul ca atare, culoarea sau fondul, este o problemă nocivă“, a conchis profesorul Chiseliţă, şeful Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon“.

„Copiii dizarmonici cu minus de greutate sunt imaginea sărăciei din ţară“

Bolile de metabolism – cea de-a doua categorie importantă de boli cronice depistată în rândul elevilor – apar atunci când procesul normal al metabolismului (n.r. – descompunerea alimentelor în compuşi simpli) este perturbat din cauza unei afecţiuni moştenite sau dobândite. Din cauza acestor afecţiuni, medicii au găsit printre elevii evaluaţi dizarmonici cu plus de greutate, adică obezi, şi dizarmonici cu minus de greutate, adică subnutriţi.

Conform preşedintelui Societăţii Române de Pediatrie, profesorul Marin Burlea, medic primar pediatru, atât copiii obezi, cât şi cei subnutriţi au nevoie de ajutor specializat.

„Dizarmonicii cu plus de greutate, adică acei copii supraponderali sau obezi, ajung să scape greutatea de sub control din cauza unei alimentaţii eronate. Mâncarea de tip fast-food, mâncarea consumată fără respectarea meselor principale şi mesele pe fugă contribuie la apariţia unor situaţii foarte nefericite. Pe de altă parte, dizarmonicii cu minus de greutate sunt imaginea foamei şi sărăciei din ţară. Există aici şi categoria copiilor cu intoleranţă la gluten, dar cele mai multe cazuri de copii subponderali sunt din comunităţi sărace. Acolo unde se mănâncă toată ziua numai pufuleţi cu ceai sau numai o cană de lapte“, a punctat medicul.

Preşedintele Societăţii Române de Pediatrie a mai subliniat că starea de sănătate a şcolarilor ar trebuie monitorizată în cabinete medicale dotate corespunzător, indiferent de mediul în care se află. „În ţară avem nevoie de cabinete de medicină şcolară cu aparatură specifică, cu personal calificat, tocmai pentru identificarea timpurie a elevilor cu anumite simptome şi observaţii“, a conchis profesorul Marin Burlea.

Deformările coloanei vertebrale

Potrivit DSP, printre cele mai întâlnite afecţiuni în rândul şcolarilor, pe locul al treilea se regăsesc deformările câştigate ale coloanei vertebrale – afecţiuni ale coloanei care apar în copilărie, nu în timpul vieţii intrauterine. Potrivit medicilor, şcolarii trebuie să fie educaţi să aibă o postură corectă în bancă: spătarul scaunului pe care stau să fie tras cât mai aproape de marginea băncii, astfel încât spatele să stea drept.

În cazul în care elevul stă aplecat în faţă, acesta riscă să dezvolte o cifoză posturală. În comparaţie cu datele din 2017, DSP a arătat într-un raport din 2016 că la o monitorizare similară a stării de sănătate a elevilor, din peste 19.800 de subiecţi, peste 6.300 au avut nevoie de îngrijiri medicale.