Bugetul Zonei Metropolitane a crescut de 33 de ori. Se face padoc pentru a fi strânşi câinii din jurul Iaşului

Asociaţia Zonei Metropolitane Iaşi se află în plin proces de restructurare. O lege emisă în toiul verii şi care intră gradual în vigoare până la sfârşitul anului viitor schimbă jocul în ceea ce priveşte investiţiile în şi în jurul municipiului Iaşi. Asociaţia sare brusc de la un buget anual de 150 de mii de euro, din cotizaţii, la unul de 5 milioane. Asociaţia de la Cluj mizează pe un buget şi mai mare, 7,5 milioane de euro.

Banii vor veni prin Ministerul Finanţelor Publice, iar cuantumul este un procent de 5 la sută din impozitul pe venit. Cum, în general, cea mai mare parte a acestui impozit se întoarce în unităţile administrativ-teritoriale unde este realizat, cei 5 la sută „se rup” de la primăriile locale. Ministerul menţionat urmează să aducă precizări în acest sens.

Sponsor principal al ZMI, Primăria Iaşi

Un calcul simplu arată că, la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi, aproape 25 de milioane de lei, respectiv 5 milioane de euro vor intra în conturile asociaţiei. Marea majoritate provine evident de la municipiul Iaşi, 22,2 milioane de lei.

O contribuţie importantă va mai veni de la Miroslava (961 de mii de lei), de la Valea Lupului (260 de mii) şi din Leţcani (205 mii), în timp ce comune mai slab populate vor contribui cu câteva zeci de mii de lei la bugetul asociaţiei (Ungheni, 13,3 mii, Prisăcani, 13,5 mii lei etc.). Contribuţiile sunt estimate pe baza celor raportate în anul 2021.

Alocarea cotei de 5 la sută, care se va aplica de la 1 ianuarie 2023, este însoţită de o altă prevedere care stabileşte că bugetul asociaţiei se va cheltui astfel: cel puţin 30 la sută pentru realizarea unor investiţii pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale din jurul municipiului şi maxim 70 la sută pentru proiecte în municipiu. În euro, cel mult 1,5 milioane pentru comune şi 3,4 pentru municipiu.

« Legea a fost publicată în Monitorul Oficial la sfârşitul lunii iulie, iar noi avem termen 90 de zile să ne conformăm », ne-a spus Grigore Nepotu, directorul executiv al asociaţiei, referindu-se la statut, indemnizaţii etc. O noutate este că administraţia judeţului nu va mai face parte din Consiliul Director. În schimb, Consiliul Judeţean rămâne un partener al asociaţiei.

Trei în plus şi trei în minus

Aceeaşi lege (246/2022) precizează şi care sunt comunele care pot să facă parte din Asociaţia Zonei Metropolitane Iaşi: toate cele suburbane, inel numit „Coroana 1”, precum şi vecinele acestora, „Coroana 2”.

În prima vecinătate sunt Aroneanu, Holboca, Tomeşti, Bârnova, Ciurea, Miroslava, Rediu şi Popricani. Alte 16 comune formează al doilea inel, dar asociaţia include şi UAT-uri mai îndepărtate: Costuleni, Prisăcani, Scânteia. Pe de altă parte, unele comune îndreptăţite să facă parte din ZMI nu s-au arătat interesate până acum – Româneşti, Horleşti, Voineşti.

Paşcaniului nu-i arde de zonă metropolitană

De menţionat că poate fi constituită şi o asociaţie a zonei metropolitane Paşcani. Potrivit legii, ea ar cuprinde şapte comune: Hărmăneşti, Lespezi, Mirosloveşti, Moţca, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu şi Valea Seacă.

Primarul şi viceprimarul municipiului de pe Siret nu s-au arătat interesaţi de întrebările noastre. Nod feroviar, viitor nod de autostradă şi cu un proiect în derulare pentru un viitor parc industrial, Paşcaniul ar avea destule atuuri pentru crearea unei zone metropolitane în jur.

Ce proiecte sunt prioritare pentru ZMI?

„Toată lumea are nevoie de padoc”, ne-a spus directorul executiv. La prima vedere, nu pare ceva stringent, dar „toată comunele au câini”, a adăugat Grigore Nepotu. „Sunt primari care plătesc sume astronomice pentru colectarea câinilor comunitari”, a explicat el.

Transportul metropolitan a fost „în curtea” asociaţiei până la încheierea parteneriatului între UAT-uri, proiectul fiind preluat apoi de Asociaţia Metropolitană de Transport Public. Cât priveşte trenul metropolitan, „avem infrastructura, dar banii europeni vin mai greu”, am aflat de la directorul ZMI.

Pe măsura bugetului de până acum, asociaţia a derulat programe de formare profesională, de dezvoltare a competenţelor de informatică şi IT (cu sprijinul unor companii locale) şi a lansat ideea pieţelor volante (împreună cu Direcţia Agricolă).

Acestea sunt aşa-numitele proiecte „soft”. Un nivel mai sus ar fi preluarea spre modernizare a drumurilor locale de pământ. Ar fi cam 65 km în total, la o primă evaluare, spune Grigore Nepotu. „Sunt două-trei asociaţii funcţionale în ţară, care au acum 70-80 de angajaţi. Noi avem doar 6”, a mai spus directorul Zonei Metropolitane Iaşi. Prima întâlnire a membrilor asociaţiei menită să discute reorganizarea conform noii legi urmează să aibă loc luna aceasta.