Comunele din Iași care ar putea fi cel mai tare afectate de noul coronavirus

La mai bine de o lună de la debutul epidemiei în ţara noastră, numărul cazurilor înregistrate permite câteva calcule şi reprezentări statistice – care, din nefericire, devin mai precise sau arată mai clar anumite tendinţe pe măsură ce epidemia se amplifică. De trei zile s-a reluat prezentarea numărului de bolnavi pe judeţe. Informaţii mai detaliate, cu evoluţii pe categorii de vârstă, oferă autorităţile din Italia, Spania sau Statele Unite.

În România, „pacientul zero“ a fost un gorjean testat pozitiv pe 26 februarie şi declarat vindecat o săptămână mai târziu. Pe parcursul celor cinci săptămâni care au trecut de atunci, numărul celor testaţi pozitiv a trecut de 3.000, de la cei fără simptome până la cazuri grave, inclusiv mortale. Pacientul mediu are 46 de ani, ceva mai sus de mijlocul plajei de vârstă a populaţiei active (18-64 de ani).

Cele mai afectate categorii de vârstă

În schimb, cazurile grave, unele încheiate cu deces, afectează mai ales populaţia în vârstă, cu atât mai mult cu cât cei testaţi pozitiv cu coronavirus suferă şi de alte boli cronice. Dacă primul deces a fost al unui pacient de 67 de ani, între cele care au urmat au fost şi oameni sub 40 de ani. Totuşi, apelurile medicilor şi ale oficialităţilor de a păstra distanţa socială se adresează în primul rând celor în vârstă de peste 60 de ani. Statisticile publicate de spanioli şi de italieni arată o incidenţă mare în rândul acestei categorii de populaţie, atât ca testare pozitivă, cât şi ca internare şi număr de decese. Maximul acestei incidenţe este atins, în ambele ţări, în categoria 70-89 de ani. În România, acest interval coboară cu o clasă de vârstă, atât în ce priveşte numărul celor infectaţi – unde cei mai mulţi sunt în categoria 40-49 de ani, cât şi al celor care pierd lupta cu virusul – 60-79 de ani.

Cele mai „bătrâne“ comune din judeţ

Potrivit Eurostat, barometrul statistic al UE, ţările vest-europene lovite dur de pandemie sunt cele cu populaţia cea mai îmbătrânită. România stă mai bine la acest capitol, cu o pondere sub 18,5 la sută a vârstnicilor (peste 65 de ani) în totalul populaţiei. Procentul poate părea surprinzător pe fondul plecării a milioane de conaţionali în afara ţării, la muncă.

Pe de altă parte, cel puţin în judeţul Iaşi, populaţia după domiciliu este majorată artificial de moldovenii de peste Prut care îşi recapătă cetăţenia română, stabilindu-se doar scriptic aici. Aceste date ale Institutului Naţional de Statistică sunt în schimb mai precise decât estimarea numărului celor care locuiesc efectiv în judeţ.

După ponderea în totalul populaţiei, vârstnicii, respectiv persoanele peste 60 de ani, reprezintă mai mult de un sfert dintre locuitorii comunelor Româneşti, Dobrovăţ, Mirosloveşti şi Movileni. Tătăruşi, Ţuţora şi Grozeşti sunt, şi ele, foarte aproape de pragul de 25 la sută. Primarii celor patru comune cu populaţia cea mai îmbătrânită ne-au declarat că puţini dintre cei în vârstă, cărora li se adaugă acum şi cei în autoizolare, au cerut sprijinul comunităţii locale. Serviciile de asistenţă locală, ajutate uneori şi de voluntari, asigură aprovizionarea cu alimente, medicamente etc., celor care nu pot părăsi gospodăria şi care nu au susţinători. Şi mai puţine sunt cazurile în care primăriile menţionate trebuie să aloce bani în acest sens.

…şi cele mai „tinere“

La celălalt capăt al clasamentului se află Scânteia (9,94 la sută), Mironeasa (11,48 la sută), Moşna (11,61 la sută) şi Grajduri (12,36 la sută), adică acele comune unde „s-au mutat“ sute de basarabeni cu cetăţenie română.

Media pe judeţ este, potrivit datelor de la sfârşitul anului 2018, 18,86 la sută. De altfel, Moşna şi Grajduri conduc în topul populaţiei active: peste trei sferturi dintre locuitori au între 19 şi 64 de ani.

Cât priveşte categoria de vârstă cel mai puţin ameninţată de coronavirus, 0-19 ani, comunele ieşene cu cea mai mare pondere de minori sunt Lungani (41,27 la sută), Voineşti (37,57 la sută) şi Mironeasa (35,39 la sută).