Caută 
2 MIN
De pe 24 februarie şi până acum, la nivel naţional, au intrat în România 704.168 de cetăţeni ucraineni. Potrivit datelor Poliţiei de Frontieră Române, doar 11% dintre aceştia au ales să rămână în România. Printre ei sunt şi medici refugiaţi care ar dori să profeseze. La nivelul Iaşului, deocamdată, niciun medic ucrainean refugiat nu şi-a arătat intenţia de a se angaja într-un spital. Cu toate acestea, posibilitatea de angajare este destul de mică dată fiind documentaţia stufoasă care trebuie depusă pentru a căpăta un loc de muncă în conformitate cu studiile şi specializarea avută.
Potrivit Ministerului Sănătăţii printre documentele necesare recunoaşterii diplomei de medic sunt: cerere de recunoaştere care va cuprinde obligatoriu şi datele de contact (adresă, telefon, fax, adresă de email), copia documentului de identitate aflat în termen de valabilitate (buletin/carte de identitate sau paşaport); copia legalizată a documentelor care atestă calificarea de medic; copia legalizată a titlului de medic specialist dobândit în statul terţ; documente emise de autorităţile competente ale statului terţ emitent din care să rezulte durata specializări), curriculumul pregătirii efectuate şi competenţele atestate prin titlul respectiv de medic specialist; documente privind experienţa profesională şi educaţia medicală continuă, dobândite de solicitant, emise de autoritatea competentă a statului în care acesta a exercitat profesia; certificat de sănătate fizică şi psihică din care să rezulte că acesta poate practica specialitatea dobândită.
Pe lângă acest lung şir de acte, Ministerul Sănătăţii solicită şi aproape imposibilul în contextul războiului, cum ar fi “o atestare de confirmare a inexistenţei unor suspendări temporare sau definitive de la exercitarea profesiei sau a unor condamnări penale", precum şi “certificatul de atestare a cunoştinţelor de limbă română sau paşaportul lingvistic". Revenind la situaţia refugiaţilor, mulţi medici ucraineni au fugit din calea războiului în mare grabă, astfel că nu toţi au toate actele doveditoare la ei.
"Lipsa documentelor prevăzute de lege duce la imposibilitatea analizării solicitării de recunoaştere întrucât în cuprinsul unui dosar de recunoaştere se regăsesc documente de studii pe baza cărora se poate stabili similitudinea între curriculele de pregătire din Ucraina şi România", a specificat Ministerul Sănătăţii. În aceste condiţi, medicilor ucraineni refugiaţi nu le rămâne decât fie să îşi găsească un alt job, fie să intre în spitale ca translator care deţine şi cunoştinţe medicale.
