Caută 
Cum să lupţi cu compania aeriană neserioasă până la ultimul bănuţ? Conflictul cu Wizz Air al unui ieşean încăpăţânat
2 MIN
Lăsat „cu ochii în soare” de Wizz Air, un ieşean s-a încăpăţânat să-şi ia înapoi şi ultimul leu cheltuit pentru biletul pe care nu l-a putut folosi. Reprezentanţii companiei aeriene nu au avut nimic de comentat în instanţă, firma fiind obligată să returneze banii. Iată cum a procedat, pas cu pas!
Dănuţ A. îşi făcuse rezervare pentru zborul Bucureşti – Santorini şi retur, plătind 1.041 lei. Zborul urma să aibă loc pe 28 aprilie anul trecut. Orarul acestuia a fost însă modificat de Wizz Air, iar ieşeanul a cerut banii înapoi. A primit însă doar 772,8 lei, şi nu în bani ci în „credite” Wizz Air: bani pe care îi putea folosi doar la achiziţionarea unui alt bilet.
Cum ieşeanul voia totuşi să ajungă în Santorini, a mai cumpărat un bilet, pe 22 iunie. De această dată, a trebuit să plătească 1.542 lei, din care 772 lei, în „credite”.
Ulterior, Dănuţ A. s-a adresat instanţei, cerând obligarea Wizz Air la restituirea sumei de 269 lei, diferenţa dintre banii plătiţi pe primul bilet şi „creditele” primite de la companie. La plângerea ieşeanului, reprezentanţii Wizz Air nu au depus întâmpinare, astfel încât magistraţii au avut la dispoziţie doar situaţia, aşa cum era prezentată de petent.
Conform Codului Civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, rezervarea unui bilet de avion având caracterul unei relaţii contractuale. De asemenea, legea prevede că „părţile trebuie să acţioneze cu bună credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi pe tot timpul executării sale”.
Or, cum Wizz Air nu a explicat în niciun fel de ce nu decontase în întregime biletul cumpărat de Dănuţ A., judecătorii nu au putut reţine în favoarea companiei buna credinţă.
La solicitarea ieşeanului, magistraţii Judecătoriei au decis şi obligarea companiei la plata dobânzii legale la suma de 269 lei, începând cu data cumpărării celui de-al doilea bilet. Wizz Air ar fi putut fi obligată şi la plata cheltuielilor de judecată, fiind partea care a pierdut procesul.
Pentru aceasta, ar fi trebuit însă ca Dănuţ A. să precizeze valoarea acestor cheltuieli. El nu a făcut însă acest lucru până la închiderea dezbaterilor pe fondul cauzei. Sentinţa Judecătoriei nu este încă definitivă, ea putând fi contestată cu apel.
Îți recomandăm
