UPDATE Cum se pot pierde 150.000 de lei din cauza birocraţiei şi a unor funcţionari neglijenţi. Caz de la “Spiridon”

Direcția de Control și Integritate din cadrul Ministerului Sănătății a efectuat în mai 2019 un control la Spitalul „Sf. Spiridon”, fiind analizate prin sondaj foile de observație clinică și fișele de spitalizare de zi aferente lunii octombrie 2016, noiembrie 2017 și iunie 2018.

Echipa de control a constatat că spitalul nu-și respectase obligația de a completa „corect și la zi formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv pe cele privind evidențele obligatorii, pe cele cu regim special și tipizate, dar și obligația de completa prescripția medicală electronică în ziua externării pentru medicaniente cu și fară contibuție personală în tratamentul ambulatoriu, respectiv să finalizeze actul medical efectuat, inclusiv prin eliberarea în ziua externării a prescripției medicale pentru medicamente cu și fară contribuție personală”.

Erau vizate 32 de fișe de spitalizare de zi, în valoare totală de 6.400 lei. Ca urmare, au fost aplicate sancțiuni cuprinse între 0,5% și 1% din valoarea contractului dintre spital și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), iar cele 32 de fișe de spitalizare erau refuzate la decontare. În total, spitalul pierdea 264.291 lei.

Spitalul nu a contestat raportul de control, dar nici nu a plătit banii, ceea ce a determinat CJAS să se adreseze instanței. Tribunalul a recunoscut doar o parte a sancțiunii, respectiv 159.000 lei, întrucât la dosar fuseseră depuse doar contractele dintre spital și CJAS pe 2016 și 2018, nu și cel pe 2017.

Nici după ce și instanța a obligat spitalul să plătească, reprezentanții acestuia nu au reacționat. Sentința Tribunalului a fost atacată cu apel, dar de CJAS, căreia nu-i fuseseră recunoscute în întregime pretențiile. Magistrații Curții de Apel nici nu au mai analizat dosarul. Codul de Procedură Civilă stabilește că cererea de apel trebuie semnată.

Or, CJAS trimisese cererea pe email, fără semnătura electronică legală. La primul termen al apelului, judecătorii au cerut ca această problemă să fie remediată. Nu s-a întâmplat aceasta, așa că magistrații au constatat nulitatea cererii de apel, ca nesemnată. Dosarul a ajuns ieri pe masa judecătorilor ÎCCJ, după recursul declarat de CJAS. 

UPDATE. Precizari trimise la redactie de catre CJAS ulterior aparitiei articolului: 

In fapt, la momentul apariției articolului, 14.12.2022, Înalta Curte de Casație și Justiție admisese deja recursul formulat de către Casa de Asigurări de Sănătate Iași, prin care instituția noastră sesizase prin uzitarea acestei căi de atac constatarea eronată a Curții de Apel Iași a faptului că cererea de apel ar fi fost nesemnată – cererea de apel îndeplinea toate aspectele de legalitate privind forma acesteia, respectiv privind termenul procedural de depunere și mijloacele de depunere a actelor procedurale la instanță.