Caută 
5 MIN
Jumătate dintre candidaţii pe locurile în valută de anul acesta au fost din Franţa. De ce aleg atât de mulţi studenţi francezi să facă medicina la Iaşi.
Probabil, cea mai mare surpriză la admiterea pe locurile cu plata în valută de anul acesta de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” a fost prezenţa foarte mare a candidaţilor din Franţa, aproape 50% dintre dosarele primite fiind din Hexagon.
Mai mult, 210 dintre cei puţin este 500 de candidaţi admişi la specializările cu predare în limba engleză şi franceză de la UMF sunt din Franţa. „Ziarul de Iaşi” a încercat deja să tragă o serie de concluzii cu privire la acest subiect, într-o emisiune realizată în studioul ZDI TV.
Prof.dr. Radu Iliescu, prorector al UMF, care a coordonat admiterea studenţilor străini, a identificat o parte dintre motivele care au dus la această situaţie.
Studenţii francezi şcoliţi la Iaşi încep să termine rezidenţiatul în Franţa
Conform acestuia, unul dintre elemente ţine cont de faptul că s-a ajuns la un punct critic în ceea ce priveşte generaţiile care au absolvit la UMF Iaşi şi au plecat să profeseze în Franţa. Acolo, au trecut examenul de rezidenţiat şi, recent, au şi terminat programul, ajungând medici în diferite clinici pe tot parcursul ţării.
„Avem oameni şcoliţi în franceză la Iaşi care profesează în Franţa, iar asta devine o oportunitate”, a explicat prorectorul. Acest lucru trebuie privit în special şi sub umbrela faptului că în Franţa se păstrează şi astăzi sistemul „numerus clausus” în universităţile de medicină.
Practic, un candidat care vrea să facă medicina, dacă nu promovează în doi ani de zile examenul de admitere, nu mai are dreptul să urmeze cursuri de învăţământ superior în domeniu pe teritoriul Franţei. Acest lucru, explică prof.dr. Radu Iliescu, a dus la o penurie de medici în Hexagon, în special în zonele rurale.
„Este similar cu ceea ce se întâmplă la noi în ţară. Problema în Franţa nu e numărul total de medici care profesează acolo, ci faptul că ei evită unele zone şi se concentrează în marile centre, comunităţi întregi rămânând fără medici. În unele dintre acestea au început să lucreze străinii care au terminat medicina la Iaşi”, a mai precizat prof.dr. Radu Iliescu.
Vin tineri francezi care nici nu-şi încearcă norocul în Hexagon
Mai multe decât atât, mai mulţi profesori de la UMF au constatat faptul că sunt din ce în ce mai mulţi tineri francezi care vin să studieze în Iaşi de la vârsta de 18-19 ani, ceea ce înseamnă că nu mai stau să rişte să nu promoveze examenul în Hexagon.
„Anul acesta am observat mai mulţi francezi care au 18-19 ani şi care vin deci direct în România, nu mai încearcă să rămână în Franţa. În general, cetăţenii francezi care studiau la noi erau cei care trecuseră prin cei doi ani de încercări şi picau examenul. Acum, se pare că oamenii nu mai încearcă – nu mai vor riscul de a rata doi ani din viaţă, şi vin direct la noi, fiindcă ştiu că atunci când se vor întoarce în Franţa vor avea o formare suficient de bună care să le permită să dea la rezidenţiat şi să practice acolo”, a mai spus prof.dr. Radu Iliescu.
Însă unul dintre cele mai importante aspecte ale atragerii francezilor la Iaşi ţine de „podul digital educaţional între Franţa şi Iaşi”, realizat prin parteneriatul dintre UMF şi UNESS International, filială a Universităţii Digitale Francofone a Sănătăţii şi a Sportului din Franţa.
Prin intermediul acestui parteneriat, studenţii care învaţă la Iaşi au posibilitatea de a se pregăti pentru examenul de rezidenţiat din Franţa exact la fel ca un student la medicină din Franţa, utilizând aceeaşi platformă şi aceleaşi resurse de pregătire. În orice caz, nu toţi francezii care termină medicina la Iaşi aleg să plece.
Conform ultimelor cifre aflate la nivelul UMF, există peste 35 de cetăţeni francezi sau ai altor state francofone care urmează rezidenţiatul chiar la Iaşi, urmând să profeseze în România.
BREXIT-ul a afectat concurenţa pe locurile la limba engleză
Dacă s-a observat o creştere mare a numărului candidaţi din Franţa, UMF a raportat mai puţini candidaţi pe locurile cu predare în limba engleză. Aici explicaţiile sunt pe două paliere, spun reprezentanţii universităţii.
Pe de o parte, este vorba de studenţii din Israel, care au venit în număr mai mic, deşi reprezintă al doilea cel mai mare grup care studiază acum la Iaşi.
Israelul solicită ca universităţile la care învaţă medicina studenţii în străinătate să aibă acreditarea World Federation of Medical Education, iar UMF a obţinut-o abia în decembrie, deci numărul acestora e aşteptat să crească începând cu anul viitor.
În al doilea rând, prof.dr. Radu Iliescu spune că se simt efectele BREXIT: diploma de la Iaşi nu mai este automat recunoscută în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, astfel că mai mulţi candidaţi din Asia care veneau să facă medicina la Iaşi din unele ţări din Asia, dar nu numai, pentru a putea în UK, au fost nevoiţi să se reorienteze.
