Directorul NSA a negat că serviciile britanice ar fi fost solicitate să îl spioneze pe Trump

luni, 20 martie 2017, 20:45
3 MIN
 Directorul NSA a negat că serviciile britanice ar fi fost solicitate să îl spioneze pe Trump

Directorul Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) din SUA, Mike Rogers, a negat luni, în cursul unei audieri în Congres, că serviciile britanice de informaţii ar fi fost rugate să îl spioneze pe preşedintele Donald Trump, la cererea lui Barack Obama, aşa cum a sugerat luna aceasta purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, relatează Associated Press.

Liderul grupului democrat din Comisia pentru servicii de informaţii a Camerei Reprezentanţilor, Adam Schiff, din California, l-a întrebat pe Rogers dacă i se pare „complet ridicol” ca cineva din Statele Unite să le ceară spionilor britanici să desfăşoare operaţiuni de supraveghere a unui candidat la preşedinţie. Rogers a răspuns că da şi că nu a văzut nicio dovadă în acest sens în NSA.

Spicer a făcut referire luna aceasta la o serie de acuzaţii nedovedite formulate de un analist Fox News, potrivit cărora GCHQ, agenţia britanică de spionaj electronic, l-a ajutat pe Obama să intercepteze comunicaţiile lui Trump. Serviciile britanice au respins acuzaţiile. Rogers, a fost audiat în Congres alături de directorul FBI, James Comey, care a respins, de asemenea, aceste acuzaţii.

În plus, el a confirmat că Biroul anchetează posibile legături şi chiar o coordonare între Rusia şi asociaţii preşedintelui Donald Trump, în cadrul unei anchete mai ample legate de interferenţa rusă în alegerile prezidenţiale de anul trecut. Dezvăluirea, prima confirmare publică a anchetei lansate în vara anului 2016, a venit în discursul rostit de Comey în deschiderea audierii consacrate interferenţei ruse şi posibilelor relaţii dintre Moscova şi campania lui Trump. El a admis că FBI nu discută, de regulă, investigaţiile în curs, dar a precizat că este autorizat să facă acest lucru dacă interesul public este foarte mare. „Această muncă este foarte complexă şi nu pot, în niciun caz, să vă ofer un interval de timp când se va încheia”, a subliniat directorul FBI.

Audierea, ce reprezintă cea mai amplă dezbatere publică de până acum a dosarului care a afectat administraţia Trump în primele sale cinci luni de mandat, s-a transformat rapid într-o dispută între democraţi şi republicani. Democraţii au cerut mai multe detalii despre statutul anchetei FBI, în timp ce republicanii au încercat să atragă atenţia asupra acoperirii mediatice şi a posibilelor scurgeri de informaţii secrete obţinute din activităţi de supraveghere. La presiunea lui Schiff, Comey a contrazis public şi o serie de tweeturi ale lui Trump, care îl acuza pe predecesorul său că i-a interceptat comunicaţiile. “Nu am nicio informaţie care să susţină mesajele de pe Twitter (ale preşedintelui Trump – n.r.) şi am verificat atent în FBI”, a spus Comey într-o audiere în Congres.

El a dat asigurări că răspunsul este acelaşi pentru Departamentul de Justiţie. Oficialul a precizat că instanţele trebuie să ofere autorizaţie pentru supraveghere electronică, „atent monitorizată”, şi că nici preşedintele şi „nicio persoană din Statele Unite nu poate ordona supravegherea electronică a cuiva”. Întrebat dacă FBI a fost solicitat vreodată să intercepteze telefoanele lui Trump, Comey a refuzat să răspundă. El a cerut, însă, Comisiei să nu interpreteze în niciun fel faptul că nu are dreptul să se pronunţe. Comey a fost cel mai recent oficial care a respins acuzaţiile făcute de Trump fără vreo dovadă. Preşedintele Comisiei de Informaţii a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Devin Nunes, a respins de asemenea, în cursul audierii, aceste speculaţii. 

 

 

Comentarii